Adrian Păunescu: «Mor pentru a mai fi viu»

Poetul a lăsat moştenire tuturor celor care l-au iubit averea sa de peste un milion de versuri. Suntem din ce în ce mai săraci material. De ieri am sărăcit şi sufleteşte. Poetul Adrian Păunescu a trecut în nefiinţă în urma unui stop cardio-respirator. Creator al Cenaclului Flacăra, românul cu peste un milion de cărţi vândute, poetul nu ne-a părăsit înainte de a ne lăsa moştenire "Rugă pentru România", un poem scris în vara acestui an. "N-am crezut niciodată în mod serios că mă ameninţă moartea. Parcă nu eram eu la numărătoare. Dar mi-a intrat fiscul morţii în casă şi trebuie să-i plătesc tot ce i se cuvine". ULTIMA INREGISTRARE A MAESTRULUI Adrian Paunescu ! - De la un cardiac cordial - 1 noiembrie 2010 ULTIMA INREGISTRARE A MAESTRULUI Adrian Paunescu ! - De la un cardiac cordial - 1 noiembrie 2010 Aceste cuvinte au fost scrise de poetul Adrian Păunescu cu numai câteva zile înainte de trecerea sa în nefiinţă, de pe patul său de spital de la Spitalul Floreasca. Vineri, marele poet a lăsat cultura românească mai săracă stingându-se după zile de luptă pe graniţa dintre viaţă şi moarte. Dincolo de tensiunea ultimelor sale zile, Adrian Păunescu a trăit în ultimele luni o adevărată tragedie. Omul care umplea stadioanele în anii ‘80 cu spectacolele sale, intelectualul care l-a convins pe "regele" Hagi să revină la naţionala de fotbal, poetul care a vândut peste un milion de cărţi s-a luptat în ultimele luni de viaţă cu umilinţa neajunsurilor materiale. "Trăiesc în condiţii tot mai grele şi mai umilitoare, mi s-au luat şi mi se iau, în permanenţă, drepturi, nu ştiu din ce voi putea plăti, la toamnă, obligaţiile fireşti", spunea marele poet într-o scrisoare care la începutul acestei veri a şocat România. Dispariţia lui Adrian Păunescu a fost parcă pregătită de marele poet. După ce la jumătatea lunii iunie a anunţat într-un editorial că starea sa de sănătate nu este foarte bună, artistul aproape a dispărut din spaţiul public, iar scrierile sale au început să sune mai degrabă a testament. Printre ele, "Rugă pentru România", un poem scris la doar o săptămână după confirmarea stării sale grave de sănătate. Adrian Păunescu s-a născut la Copăceni, Basarabia, în iulie 1943, când încă aceasta era pământ românesc. Un an mai târziu familia lui a trecut Prutul şi s-a aşezat în comuna doljeană Bârca, unde poetul a şi copilărit. La numai 17 ani a debutat ca poet şi câţiva ani mai târziu a început să studieze Filologia la Universitatea din Bucureşti. În 1973, Adrian Păunescu a preluat revista "Flacăra" şi a înfiinţat Cenaclul cu acelaşi nume. Spectacolele organizate de el au devenit în scurt timp fenomen de masă, atât de populare, încât în 1985 comuniştii l-au interzis pe poet. În cei 12 ani de conducere la "Flacăra", Păunescu a scris şi texte care lăudau regimul, dar şi poezii extrem de critice. După Revoluţie a înfiinţat un nou cenaclu, "Totuşi, iubirea" care s-a bucurat de succes până în 2000. Păunescu a intrat în politică abia după 1990. În 1992 devine membru al Partidului Socialist al Muncii. În 1998 ajunge în PDSR, actualul PSD, şi între 2000 şi 2008 a fost senator. Ultimii ani l-au găsit pe marele dispărut într-o tristeţe din ce în ce mai accentuată, pe măsură ce greutăţile materiale puneau stăpânire pe familia lui. "Ne mor prietenii" "Ne mor prietenii, ne mor, Murim şi noi în moartea lor, Că-ntârzie îngrozitor, Întruna, primul ajutor, Chemat la patul tuturor, Mereu, e de ales: or-or! Se rupe aţa pe mosor, Tuşesc segmentele-n motor, Ne mor prietenii, ne mor Murim şi noi în moartea lor, Şi amintirile ne dor, Ne mor prietenii, ne mor." Cenaclul Flacăra umplea stadioanele Plecat dintr-o sală cu doar 60 de oameni, Cenaclul Flacăra a devenit în scurt timp un fenomen de masă pentru tinerii dintr-o Românie apăsată de dictatură. Sălile de spectacole au devenit neîncăpătoare, aşa că spectacolele organizate de Păunescu au fost mutate pe stadioane. 1982. Adrian Păunescu în mijlocul tinerilor entuziaşti de la Cenaclul Flacăra (foto: agerpres, mediafax) Povestea Cenaclului se încheie în iunie 1985, când după o busculadă creată la un concert din Ploieşti, autorităţile au interzis manifestările organizate de Adrian Păunescu. În cei 12 ani de activitate a Cenaclului au fost organizate peste 1.600 de concerte. La manifestările Cenaclului au luat parte peste 6 milioane de tineri de-a lungul timpului. După 1990 lui Păunescu i se refuză întoarcerea la revista Flacăra, aşa că în mai înfiinţează Cenaclul "Si totusi iubirea" şi la îndemnurile fostului fotbalist Ilie Balaci. Persecutat de comunişti din cauza tatălui liberal Tatăl poetului, Constantin Păunescu, membru al Partidului Naţional Liberal, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru activităţi anticomuniste de regimul stalinist de după 1945 şi din această cauză poetul a trebuit să aştepte 3 ani înainte de a se putea înscrie la facultate. Anul trecut, în preajma zilei de naştere, poetul a acordat un interviu pentru revista "Tango". Iată ce spunea poetul despre părinţii săi, Floarea şi Constantin Păunescu: "Sunt sinteza dintre mama şi tata. El pleca în război, ea mergea la şcoala din comuna Copăceni, judeţul Bălţi, din Basarabia. Ea, cât era el alături, era incapabilă de orice activitate practică, era o visătoare, era o fiinţă absolut genială, care putea singură să înveţe să cânte la vioară, cum a şi făcut-o, la pian, singură, fără profesor. El nu ştia să cânte la nimic. În schimb, e tipul cu cel mai mare caracter pe care l-am cunoscut. A stat câteva săptămâni în apă până la subsuori, a stat în puşcărie cu şobolanii, anchetatorii i-au smuls unghiile, chestii dintr-astea înnebunitoare, incredibile. N-a cedat o clipă din convingerile lui. N-a turnat pe nimeni." *Are trei copii din două căsătorii. Adrian Păunescu s-a căsătorit pentru prima oară la numai 18 ani. Adrian Păunescu s-a însurat cu Constanţa Buzea la 18 ani (foto: agerpres, mediafax) În 1961 şi-a oficializat relaţia cu poeta Constanţa Buzea, care era cu doi ani mai mare ca el. Împreună au avut doi copii, Ioana (născută în 1967) şi Andrei, care a venit pe lume în 1969. Poetul a divorţat de prima lui soţie în 1977, iar în 1984 a cunoscut-o pe Carmen Antal, care pe atunci era elevă în oraşul hunedorean Deva. Carmen Păunescu este cea de-a doua soţie a poetului (foto: agerpres, mediafax) Tânăra a debutat la numai 17 ani pe scena Cenaclului Flacăra iar în 1990 s-a căsătorit cu Adrian Păunescu. În acelaşi an s-a născut şi singurul lor copil, Ana Maria. "Repetabila povară" Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns. Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii? Pe pământul de cruci, numai om să nu fii. *L-a readus pe Hagi la echipa naţională. În 1999, înaintea meciului cu Ungaria, decisiv pentru calificarea la Euro 2000, Adrian Păunescu a declanşat o campanie de readucere a lui Hagi la naţională. Suntem olteni pe viaţă şi pe moarte Suntem olteni, adică suntem munţi In cadrul unei emisiuni televizate, poetul a citit în direct mesaje ale telespectatorilor, a recitat o poezie emoţionantă şi a scos fanii în stradă, la ora 3 dimineaţa! Cu lacrimi în ochi, Hagi a acceptat. "Adrian Păunescu a fost un mare om, un mare român. A făcut multe ca poet şi ca patriot, dar şi pentru fotbalul românesc", a spus vineri "Regele". Poetul alături de Gheorghe Hagi (foto: agerpres, mediafax Adrian Păunescu a fost un suporter împătimit al Universităţii Craiova, club la care a deţinut funcţia de preşedinte onorific. În 1983, după parcursul fantastic al Ştiinţei în Cupa UEFA, a compus cântecul "Oltenia Eterna Terra Nova", care e azi imnul formaţiei din Bănie. Suntem peste tot acasă, Porţile ni se deschid, Nu-i echipă mai frumoasă Şi iubită ca Rapid A doua echipă de suflet a marelui dispărut a fost Rapid Bucureşti. A compus imnul giuleştenilor în 1980, după un meci amical între redactorii de la Cenaclul Flacăra şi rapidişti.