Festivalul Gion (祇園祭 ) este unul din trei mari festivaluri japoneze. Evenimentul se petrece anual pe parcursul lunii iulie în oraşul japonez Kyoto, fiind organizat de templul şintoist Yasaka din sectorul Higashiyama. Festivalul are o importanţă majoră pentru locuitorii Kyoto, care cred că sunt protejaşi de către zeităţile templului Yasaka.
Cea mai spectaculoasă parte a festivalului este procesiunea a 32 caruri, acoperite cu tapiserii vechi şi scumpe, prin străzile oraşului, începând cu cartierul Shijo în sectorul Shimonogyo. Carurile sunt iluminate de lanterne şi acompaniate de gonguri, flute şi tamburine. O altă procesiune scoate din Yasaka 3 altare portabile, care ar găzdui spiritele zeităţilor, le duce prin zonele de reşedinţă a credincioşilor până la cartierul Shijo.
Spre sfârşitul lunii altarele portabile sunt aduse înapoi în templul Yasaka, unde are loc un ritual, prin care spiritele zeităţilor sunt chemate să urmeze procesiunea şi să se întoarcă în templu. Mai târziu are loc ritualul de purificare, în care altarele portabile sunt „spălate” cu apa din râul Kamo (Kamogawa). Festivalul se încheie pe 31 iulie cu un ritual de purificare în incinta templului, unde toţi vizitatorii pot trece sub o girlandă gigantică împletită care se spune că aduce sănătate.
Istoric
Festivalul a apărut ca parte a ritualului de purificare pentru a linişti zeii care, potrivit credinţelor, aduc incendii, inundaţii şi cutremure. Conform acestor credinţe, epidemia de ciumă, de care sufereau locuitorii în 869, ar fi fost provocată de Gozu Tennō (牛頭天王?), un zeu violent. Împăratul Seiwa a ordonat ca toţi locuitorii să se roage lui Susanoo-no-mikoto, zeului din templul Yasaka. Şasezeci şi şase halebarde stilizate şi împodobite, câte una pentru fiecare provincie a Japoniei medievale, au fost pregătite şi ridicate în livada Shinsen-en, împreună cu altarele portabile (mikoshi) din templul Yasaka.
Această practică a fost repetată ori de câte ori izbucnea epidemia. În anul 970, ritualul a fost declarat un eveniment anual şi s-a sărbătorit pe parcursul secolelor aproape făr întreruperi. Cu timpul, clasa negustorilor, din ce în ce mai puternică şi influentă, l-a transformat într-o precesiune pompoasă şi, către perioada Edo (1603-1868), îl folosea pentru a-şi expune bunăstarea.
În 1533, the shogunatul Ashikaga a interzis toate evenimentele religioase, provocând protestele locuitorilor, care afirmau ca vor putea trăi fără ritualuri, dar nu şi fără procesiune. Astfel festivalul a evoluat în forma sa actuală.
frumos!
RăspundețiȘtergere