1858 - Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poştale . Acestea erau vestitele "Cap de bour" a căror primă emisiune cuprindea patru timbre.
Prima tara din lume care a emis un timbru este Marea Britanie. Timbrul se numea Penny Black si a fost tiparit la dat de 6 mai 1840, având pe el portretul reginei Victoria. Cea de-a doua tara care tipareste timbre este Brazilia - în 1843 în timp ce în Grecia primele mărci poştale au apărut în anul 1861, în Turcia în 1863, în Serbia în 1866 şi în Bulgaria în 1879.
În ţara noastră, primele mărci poştale au apărut în anul 1858, şi se numeau mărci "cap de bour". Prima serie a fost tiparita la 15 iulie 1858, timbrele fiind mai tarziu puse în circulaţie după o săptămână, pe 22 iulie 1858. La această dată au fost puse în circulaţie la biroul poştal din Iaşi, urmând ca mai apoi începand cu data de 8 august să fie distribuite şi la celelalte birouri poştale moldoveneşti, dar circulaţia lor a fost limitată deoarece în data de 31 octombrie 1858 au fost retrase.
Capul de bour a fost ales datorita simbolisticii sale. Conform legendei legate de acest simbol, se spune că un voievod pe nume Dragoş era la vănătoare şi pe malul unei ape se întălnesţe cu o fiară - un bour şi în urma luptei, căteaua voievodului Molda moare, fiind îngropată acolo, voievodul botezând raul Moldova si acel teritoriu la fel, pe care îl ia în stăpănire, iar capul de bour devine simbol heraldic al voievodului şi al urmaşilor săi la domnie. Această legendă este cea care formează mai tarziu o regiune din România. Cinci secole mai tarziu, capul de bour obţine o nouă înfăţişare, pe lângă cea de semn heraldic, dar de această dată nu mitologic ci real, apare pe primul timbru romanesc.
Primele timbre postale au fost făcute la Iaşi la tipografia Atelia Timbrului în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui. Acest timbru a fost un "fapt jignitor" faţă de turci care nu permiteau nici un fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. Acest timbru reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda "porto scrisori" scrisă cu litere chilirice şi valoarea nominală a timbrului (au existat patru valori de : 27, 54, 81 şi 108 parale), amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 şi 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale şi 20,25 mm la valoarea de 108 parale.
Imprimarea timbrelor s-a facut potrivit tehnicii tête-bêche, in care al doilea timbru era rotit la 180° fata de linia de separatie, pentru a distinge mai bine randurile de timbre.
Tirajul acestei emisiuni poştale a fost mic : 6.000 la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale si 6.000 la 108 parale.
Imprimarea timbrelor s-a făcut pe coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi. Hârtia era specială, de provenienţă străină, având grosimea, structura şi culoarea diferită.
Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale şi neuniforme.
Mărcile din prima emisiune Cap de Bour, cu valorile nominale de 27, 54, 81 şi 108 parale, au valori cuprinse între 5.000 şi 100.000 de euro, în funcţie de calitate, ştampilat sau neştampilat, dacă este sau nu pe scrisoare etc.
După retragerea acestei prime emisiuni si odată cu introducerea tarifului poştal unic, a fost pusă în circulaţie la 1 noiembrie 1858 a doua emisiune "Cap de bour" cu trei valori de : 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale.
Acest de al doilea timbru reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în şase colţuri în loc de cinci ( de pe prima emisiune ), legenda PORTO GAZETEI sau PORTO SCRISOREI , iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului "PAR". Forma rotundă a primei mărci poştale a fost înlocuită cu un dreptunghi uşor rotunjit la colţuri, cu lăţimea mai mică decât înălţimea. Imprimarea timbrelor s-a făcut tot la Atelia Timbrului din Iaşi, în coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi. Hârtia era de provenienţă engleză, subţire, aproape transparentă, albă sau gălbuie. Această de a doua emisiune a fost retrasă la 1 mai 1862, cunoscându-se ultima dată de circulaţie fiind 3 mai 1862 la oficiul poştal din Botoşani.
Această emisiune a fos destinată expedierii prin poştă a ziarelor şi imprimatelor.
Mărcile poştale "Cap de bour" au fost nedantelate şi au avut putere de circulaţie numai în Moldova. A doua emisiune a totalizat 10.001 timbre.
Cea mai scumpă piesă filatelică românească este ziarul Zimbrulu-Vulturulu, francat cu nu mai puţin de 8 mărci de 5 parale Porto Gazetei din a doua emisiune Cap de Bour.
Acesta a fost şi obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii din ultimii cinci ani, fiind vândut în decembrie anul trecut, la o licitaţie la Geneva, cu aproximativ un milion de dolari (inclusiv taxe).
În prezent, în lume, sunt existente 750 de exemplare de "Cap de Bour" din prima emisiune, dintre care 50 se află în România.
În acest an (2008) se împlininesc 150 de ani de la emiterea primei mărci poştale româneşti “Cap de Bour”. Pentru a nu trece neobservat acest eveniment, la complexul Romexpo din Bucureşti, va avea loc, în perioada 20-27 iunie Expoziţia Filatelică Mondială EFIRO 2008, urmată, pe data de 28 iunie, de cel de-al 70-lea Congres al Federaţiei Internaţionale de Filatelie. Prima expoziţie de acest tip EFIRO cu participare internaţională a avut loc în anul 1932, sub înaltul patronaj al Regelui Carol al II-lea, iar următoarele două au avut loc, la Palatul Parlamentului, în 1998 şi 2004 .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu