Roman este un municipiu din județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea centrală a podișului Moldovei, în județul Neamț, la confluența râurilor Siret și Moldova.
Prima mențiune o găsim în Letopisețul Novgorodului, datat în jurul anului 1387. Primul document intern este un hrisov de danie din 30 martie 1392. Se apreciază că numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului. Romanul a fost de-a lungul istoriei sale unul din cele mai importante centre urbane ale Moldovei, fiind un oraș cosmopolit datoritǎ prezenței mai multor grupuri etnice, cuprinzând, pe langă comunitatea româneasca, comunitățti importante de armeni, evrei și o importantă comunitate catolică. Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar în schimbul unui impozit. Distrus în mare parte în 1467, în timpul campaniei lui Matei Corvin în Moldova, a fost refăcut de Ștefan Cel Mare.
Orașul Roman a fost reședința ținutului Roman și a fost reședința Țării de Jos a Moldovei. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Roman. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950, când vechile județe au fost înlocuite de regiuni după modelul sovietic. Raionul Roman a făcut parte in perioada 1950-1952 din regiunea Iași, iar în perioada 1952-1968 a fǎcut parte din regiunea Bacău. Reforma administrativă a lui Nicolae Ceausescu din 1968 nu a reînființat județul Roman, teritoriile fostului județ fiind cuprinse cu precădere în actualul județ Neamț, iar alte teritorii au intrat în componența județelor Iași și Bacău. După 1989 județul Roman nu a fost reînființat deși a existat o solicitare generală în acest sens.
Multe personalități ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman. Primul aceștia a fost episcopul Macarie, care a trăit la Roman între anii 1531 și 1558. Între anii 1606 și 1612 a trăit la Roman ctitorul mănăstirii Dragomirna, Anastasie Crimca, un neîntrecut miniaturist. Între anii 1665 și 1671 episcopul Dosoftei a tradus și versificat la Roman „Psaltirea în versuri”, tipărită apoi la Kiev în 1673.
Marele cronicar Miron Costin, care avea o moșie în apropierea orașului, a trăit și a sfârșit tragic în Roman.
Un alt reprezentant al culturii secolului al XVIII-lea, care a trăit și creat la Roman, a fost episcopul Leon Gheuca, posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii. El a tradus cărți din operele lui Seneca și Platon.
În epoca modernă Romanul a dat culturii naționale și universale nume mari în mai toate domeniile.În literatură s-au afirmat V. Gh. Morțun, Petru Th. Missir, Al. Epure, Otilia Cazimir, Ioan Luca, Ion Sofia Manolescu, Marcel Blecher, Filip Brunea-Fox (deopotrivă prozator și gazetar, "părintele reportajului românesc"), Eugeniu Speranția, Cezar Petrescu, Haralamb Zincă și mulți alții.
Vremelnic, dar pentru mai lungi perioade, la Roman au poposit Calistrat Hogaș, Nicolae Iorga și George Topîrceanu.
Romanul a dat artelor plastice nume ca Maria Ciurdea Steurer, Constantin Isachie, Marcel Locar, Gh. Iliescu, Crina Lecca, Aurel Vlad și Neculai Păduraru de la Sagna.
În muzică s-au făcut cunoscuți romașcanii: Mihai Burada, Paul Ciuntu, Alexandru Zirra și Mihail Jora, care stau alături în istoria muzicii românești și universale de Sergiu Celibidache.
Teatrul și filmul din România s-au bucurat de prezența unor artiști din Roman: Nae Roman, Sandu Sticlaru, Ludovic Antal, Jean Petrovici, Virgil Petrovici și marele regizor Jean Mihail.
Personalități
Max Blecher (1909 - 1938) prozator și poet, principalul reprezentant al literaturii autenticității
Virgil Gheorghiu (1903 - 1977) poet, pianist, critic muzical
Sergiu Celibidache (1912 - 1996), dirijor, compozitor român, membru de onoare al Academiei Române. Matematician, compozitor ("Gradina de buzunar"), filosof al artelor, este cunoscut mai ales ca bagheta numărul unu a planetei. "Arta sa dirijorală se constituie ca un cult pentru clipa de perfecțiune sonoră, la el totul fiind nuanța trecătoare"
Grigore Melidon romașcan care publică la Iași la 5 octombrie 1870 în "Secolul", printre primii, poeziile marelui poet național Mihai Eminescu
Otilia Cazimir născută la 12 februarie 1894 la Cotu Vameș - Roman, fiica preotului Gavril Casian. Formată sub îndrumarea lui Garabet Ibraileanu, poeta a dat literaturii române volume de versuri și proză pline de intens, lirism, suavitate și sensibilitate
Haralamb Zincă S-a născut la Roman în 1923. A devenit un cunoscut autor de romane polițiste, dintre care amintim: Cazul R-16, Destinul căpitanului Iamandi, Dispărut fără urmă, Dosarul aviatorului singuratic, Dragoste moartă
Constantin I.Istrati (1850-1918) A fost un om de știință de mare valoare, chimist și medic român de notorietate internațională. A fost membru al Academiei Romane și al mai multor organizații științifice internaționale, ca recunoaștere pentru cele 255 lucrari publicate. A înființat Societatea română de științe (1890). S-a remarcat prin devotamentul și omenia dovedită în timpul Războiului de independență îngrijind nu numai răniții români
George Radu Melidon Publicistul și omul de cultură George Radu Melidon a fost cel ce a dat ființă Bibliotecii publice din Roman, prin donarea a 228 de volume, prilej cu care donatorul a făcut și precizări asupra condițiilor de funcționare: cărțile vor fi împrumutate "oricărui amator spre citire și cercetare"
Jean Mihail (1896-1963) Este considerat ca fiind unul dintre ctitorii cinematografiei românești. În ciuda greutăților tehnice, reușeste să realizeze aproape 30 de pelicule, printre care și - Tigăncușa de la iatac (1923) - care deschide istoria filmului național.
Alexandru Zirra(1883-1946) Este creator de opere simfonice, coruri și chiar trei simfonii ("Țărănească", "Descriptivă") și a schițat planul unui nerealizat Recviem
Filip Brunea-Fox părintele reportajului românesc
Ion Ionescu de la Brad primul profesor de științe agricole din țară
Viorica Agarici (1886-1979), președinta Crucii Roșii Roman în timpul celui de-al doilea Război Mondial, unul din cei 54 de români omagiați de Statul Israel cu titlul "Drepți între popoare".
Mihail Jora (1901-1971) compozitor, dirijor, Mihail Jora rămâne în istoria culturii românești ca acela care a ctitorit și a dus până la desăvârșire două direcții ale creației muzicale: liedul vocal si baletul. Din opera sa amintim baletele "La piață", "Când strugurii se coc", doua Cvartete, suita pentru orchestră "Priveliști moldovenești" și o unică "Simfonie"
Ion Strat, (1836 - 1879), a fost ministru de finanțe al României în anul 1865
Cristache Gheorghiu, (1937), inginer, pictor, scriitor
Andreea Marin, moderator tv, ambasador UNICEF
Sorin Ovidiu Vântu, om de afaceri, fondatorul FNI
Gheorghe Flondor (1892 - 1976)
Picturi Olteanu Mihai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu