Gabriel García Márquez la 85 de ani și realismul magic

• Premiul ESSO pentru nuvela La mala hora (1961);
• Doctorat honoris causa din partea Universității din Columbia în New York, (1971);
• Medalie din partea legiunii franceze din Paris (1981);
• Decorația Águila Azteca în Mexic (1982);
• Premiul Nobel pentru Literatură în Stockholm (1982);
• Premiul de patruzeci de ani în Cenaclul Ziariștilor 1985;
• Membru de onoare al institutului Caro și Cuervo în Bogotá (1993);
• Doctorat honoris causa din partea Universității din Cádiz 1994)

s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiană.

Opera literară a lui Gabriel García Márquez:

• Ojos de perro azul, 1950 (Ochi de câine albastru);
• La Hojarasca, 1955 (Frunze uscate);
• Relato de un náufrago, 1955  (Povestea unui naufragiat);
• El canibal,   1955  (Canibalul);
• Un día después del sábado, 1955  (O zi după sâmbătă);
• La mala hora, 1961 (O oră rea);
• El coronel nu tiene quien le escriba, 1961  (Colonelului nu are cine să-i scrie);
• Los funerales de la Mamá Grande,  1962 (Funeraliile bunicii);
• Un señior muy viejo con unas alas enormes, 1966 (Un domn foarte bătrân și cu niște aripi enorme);
• Cien años de soledad,  1967 (Un veac de singurătate);
• Monólogo de Isabel viendo llover en Macondo, 1968 (Monologul Isabelei văzând ploaia din Macondo);
• Cuando era feliz e indocumentado, 1973 (Când eram fericit și nedocumentat);
• El otono del patriarca, 1975 (Toamna patriarhului);
• Todos los cuentos, 1976 (Toate poveștile);
• Crónica de una muerte anunciada, 1981 (Cronica unei morți anunțate);
• Viva Sandino, 1982 (Trăiască Sandino);
• Noticia de un secuestro, 1982 (Știri despre o răpire);
• El amor en los tiempos del colera, 1985 (Dragostea în vremea holerei);
• El general en su laberinto, 1989 (Generalul în labirintul său);
• Vivir para contarla, 2002  (Să trăiești și să povestești);
• Memorias de mis putas tristes, 2004 (Amintirile curvelor mele triste);
• El rastro de tu sangre en la nieve (Urma sângelui tău pe zăpadă);
• Del amor y otros demonios (Despre dragoste si alti demoni).

Cel mai cunoscut roman al său este Cien años de soledad (Un veac de singurătate).

Preluat din domeniul criticii de artă (unde a fost utilizat și plasat ca postexpresionism, întâia oară de Franz Roh),  realismul magic se referă la realizări artistice care redau unitatea unor contrarii precum viață și moarte, trecut și prezent, real și imaginar.

În literatură el dă expresie operelor unor scriitori sud-americani precum Jorge Luis Borges, Gabriel Garcia Márquez, Alejo Carpentier, Isabela Allende, dar și a unor scriitori europeni precum Günter Grass  și Johns Fowles, la noi Mircea Eliade. Se referă la caracteristica de a realiza sinteza unor perspective antagonice rațional, cum ar fi  naturalul și supranaturalul, fizica și metafizica, realul și oniricul, realismul - mitul și basmul. După Lindsay Moore, caracteristicile realismului magic sunt caracterul hibrid (urban și rural, occidental și indigen), perspectiva ironică a autorului, reticența auctorială (lipsa unei opinii clare a naratorului în legătură cu caracterul real sau imaginar al evenimentelor relatate).