Ne-am iubit !
Să fie oare adevărat ?...
Pentru că, iată,
ai redevenit un biet semn de întrebare
atârnat ostentativ peste mine,
peste lume,
peste prezentul ce şi-a reluat limita de nimic.
Când te-am văzut întâia dată
am lovit semnul curb al întrebării
cu bătăi succesive de admiraţie,
l-am făcut exclamativ să te chem.
Să fi fost oare încă o iluzie ?...
Pentru că, iată, am redevenit fiecare
ce-am fost,
doi ciocniţi într-o lume de zaruri:
- Mă scuzați !
- Nu-i nimic !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu