Fosta reşedinţă de vară a familiei Ghika – Comăneşti a fost ridicată în 1890 şi poartă semnătura arhitectului Albert Galleron (cel care a proiectat Atheneul Român). Palatul este construit pe două nivele aparţinând eclectismului vremii care domină spiritul Europei Occidentale la sfîrşitul secolului XIX fiind aşezat într-un frumos parc şi, aşa cum arată Ortensia Racoviţă în "Dicţionarul geografic al judeţului Bacău", din 1895 parcul avea o întindere de "40 fălci" şi "era unul din cele mai mari şi frumoase grădini din ţară". Conţinea "două orangerii şi o florărie, pline cu plante exotice din cele mai rare" şi se mai aflau aici "cascade, havusuri, un lac mare şi mai multe canaluri pe care se umblă cu barcă, insule cu pavilioane şi chioşchiuri... ".
Începând din ianuarie 1989 Palatul Ghika găzduieşte o expoziţie de etnografie şi artă pe o suprafaţă de 295 mp şi o expoziţie de artă modernă şi contemporană pe o suprafaţa de 444 mp.
Parcul şi palatul au fost reşedinţa familiei până în 1946, după care a primit numeroase destinaţii care au dus la degradarea acestuia. În 1979 au avut loc lucrări de restaurare şi amenajare.
În palat funcţionează Muzeul de Etnografie şi Artă "Dimitrie N.Ghika – Comăneşti" cu piese etnografice din microzona Trotuşului de munte (Palanca-Dofteana) şi lucrări de pictură contemporană românească provenite din patrimoniul Muzeului de Artă-Bacău.
Ioana Ghika, născută Băleanu (familie veche de boieri olteni) - a fost soţia lui Nicolae D. Ghika, cunoscută de mulţi dintre comăneştenii care mai trăiesc şi astăzi sub numele de „prinţesa.“ Ioana Ghika - Comăneşti - a fost una din cele mai mari compozitoare de muzică religioasă, ale cărei compoziţii se transmiteau frecvent (aproape în fiecare duminică) la radio, în cadrul slujbelor religioase, până la finele celui de-al doilea război mondial. După părăsirea palatului Ghika, înainte de cel de-al doilea război mondial, nu se mai ştie nimic de existenţa sa.
Începând din ianuarie 1989 Palatul Ghika găzduieşte o expoziţie de etnografie şi artă pe o suprafaţă de 295 mp şi o expoziţie de artă modernă şi contemporană pe o suprafaţa de 444 mp.
Parcul şi palatul au fost reşedinţa familiei până în 1946, după care a primit numeroase destinaţii care au dus la degradarea acestuia. În 1979 au avut loc lucrări de restaurare şi amenajare.
În palat funcţionează Muzeul de Etnografie şi Artă "Dimitrie N.Ghika – Comăneşti" cu piese etnografice din microzona Trotuşului de munte (Palanca-Dofteana) şi lucrări de pictură contemporană românească provenite din patrimoniul Muzeului de Artă-Bacău.
Ioana Ghika, născută Băleanu (familie veche de boieri olteni) - a fost soţia lui Nicolae D. Ghika, cunoscută de mulţi dintre comăneştenii care mai trăiesc şi astăzi sub numele de „prinţesa.“ Ioana Ghika - Comăneşti - a fost una din cele mai mari compozitoare de muzică religioasă, ale cărei compoziţii se transmiteau frecvent (aproape în fiecare duminică) la radio, în cadrul slujbelor religioase, până la finele celui de-al doilea război mondial. După părăsirea palatului Ghika, înainte de cel de-al doilea război mondial, nu se mai ştie nimic de existenţa sa.
Ioana Ghika-Comăneşti - Tatăl nostru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu