1184 i.Hr. - Grecii intra in Troia folosind un cal troian;
Calul troian
În mitologia greacă, troianul este unul dintre episoadele cele mai renumite din războiul troian.
După ce au asediat fără succes Troia timp de zece ani, grecii au avut ideea unui siretlic pentru a intra in oraş:
ideea lui Ulisse era plasarea calului de lemn, având un grup de războinici de elită ascunşi în pântecele sale, în apropierea porţilor cetăţii Troia, simulând un dar gigantic, care ar fi putut fi atribuit lor înşişi, zeilor sau amândoura. Simultan, flota ahee urma să regizeze abandonarea asediului şi să părăsească convingător sediul bătăliei plecând (aparent) pentru întotdeauna. Ar fi urmat să se întoarcă mult după apusul soarelui, mai exact după miezul nopţii, când vigilenţa troienilor va fi fost redusă la minimum şi grupul de comando ascuns în cal ar fi putut acţiona din interiorul cetăţii.
În realitate, mizând pe uzura morală şi nervoasă a asediaţilor, absolut inerentă după unul dintre cele mai îndelungate asedii consemnate din antichitate, la care ar fi urmat să se adauge surpriza şi veneraţia faţă de un obiect atât de masiv, confirmată de plecarea abruptă înaintea zorilor a întregii flote greceşti, Ulise şi Agammemnon sperau în aducerea Calului în cetate. După care, calculând totul, sărbătorirea faustuoasă, inclusiv îngurgitarea masivă a vinului şi slăbirea vigilenţei locuitorilor Troiei până aproape de zero, războinicii de elită ascunşi în cal, ar fi ieşit din acesta urmând a deschide porţile cetăţii aheilor reveniţi tăcuţi cu întreaga flotă.
Detaliu din pictura "Procesiunea aducerii Calului (Troian) în Troia" de Giovanni Domenico Tiepolo
Din păcate pentru troieni, planul abilului Ulise a funcţionat aidoma previziunilor sale. Troienii, în ciuda prezicerilor Cassandrei şi a lui Loocon, dar şi a altor voci lucide din cetate, nu numai că au exuberat la vederea Calului, care fiind combinată cu plecarea flotei atacatoare, i-au făcut pe aceştia să deschidă larg porţile cetăţii (după alte surse, chiar au distrus cu propriile lor mâini o parte din zidul de apărare al Troiei pentru a face loc imensului artefact) şi să "primească" cu bucurie Calul în cetatea lor, cea care fusese inexpugnabilă pentru un timp atât de îndelungat. Iar restul a fost, într-adevăr istorie.Calul troian, conform poemului epic Eneida a lui Virgiliu care îl descrie, dar plasat temporal între evenimentele care sunt descrise în epopeiile Iliada şi Odiseea ale lui Homer, se referă la un obiect masiv, de forma unui cal imens construit din lemn, care putea fi transportat pe cele patru roţi ale sale, şi care s-ar fi dovedit decisiv în cucerirea cetăţii Troia la finalul războiului troian, care a avut loc între ahei şi troiani şi a durat zece ani încheiaţi. Se crede că inventatorul calului troian ar fi fost regele Ulise al insulei Itaca, cunoscut şi sub numele de Odyseus.