Paul Constantinescu (n. 30 iunie 1909, Ploieşti - d. 20 decembrie 1963, Bucureşti) a fost un compozitor român, membru corespondent (1963) al Academiei Române.
Studiile muzicale le-a început la Ploieşti în 1919, după care le-a continuat la Conservatorul din Bucureşti (1929-1933), având ca profesori pe Mihail Jora (armonie, compoziţie, contrapunct), Constantin Brăiloiu (Istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetica muzicală). Din 1933 şi până în 1935 şi-a perfecţionat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx (compoziţia).
A fost profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie la Academia de muzică religioasă, apoi la Şcoala de muzică militară şi la Conservatorul din Bucureşti. Paul Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de violinist, dirijor, compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind profesor de armonie la Conservatorul din Bucureşti. A întreprins culegeri de folclor, a susţinut prelegeri, conferinţe, emisiuni de radio şi televiziune. A fost consilier pentru secţia de cinematografie în Ministerul Propagandei Naţionale din Bucureşti şi la Radiodifuziunea română.
Întreaga sa creaţie arată orientarea spre valorificarea valenţelor folclorului şi ale melosului psaltic, bizantin. A compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.
În calitate de compozitor, a abordat toate genurile: muzică de teatru, simfonică, vocal-simfonică, de cameră, muzică de film. Creaţiile sale pentru teatru au fost de la început remarcate. Este vorba despre operele O noapte furtunoasă şi Pană Lesnea Rusalim şi poemul coregrafic Nuntă în Carpaţi, care a primit premiul I la Concursul „George Enescu”. Dintre acestea, la Opera Naţională Bucureşti a fost prezentată în 1935 premiera absolută a operei O noapte furtunoasă, sub bagheta maestrului Ionel Perlea, creaţie repusă în scenă în 1951. Cea mai recentă montare a acestei opere la ONB a fost în stagiunea 1996-1997 (dirijor – Răsvan Cernat, regia – Cătălina Buzoianu, scenografia – Viorica Petrovici). De asemenea, în stagiunea 1971 – 1972 a fost prezentat în premieră absolută la Opera Naţională Bucureşti poemul coregrafic Nuntă în Carpaţi, sub bagheta dirijorului Cornel Trăilescu, coregrafia fiind semnată de Floria Capsali şi Mitiţă Dumitrescu, iar scenografia de Roland Laub.
Maestru emerit al Artei, Paul Constantinescu a consacrat, pe lângă muzica laică, şi mai multe pagini muzicii sacre, cum este Liturghia psaltică, care din păcate, nu au fost prea des interpretate în perioada comunistă, din motive lesne de înţeles. Acestea, însă, au avut parte de o primire călduroasă în străinătate, contribuind astfel la creşterea notorietăţii compozitorului în afara graniţelor ţării.
Într-o viaţă dedicată muzicii, meritele maestrului Paul Constantinescu au fost răsplătite prin numeroase premii, printre care şi cel al Academiei Române, în 1956 şi Diploma de onoare a Festivalului de la Karlovy-Vary (1959).
piano: Corneliu Gheorghiu
Muzică de teatru:
1935 – O Noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte
1955 – Pana Lesnea Rusalim
1959 – Nuntă în Carpaţi, poem coregrafic
Muzică simfonică:
1930-1936 – Suita românească
1937 – Simfonieta
1944 - Simfonia a I-a
1946 – Variaţiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII pentru violoncel şi orchestră
1952 – Concert pentru pian şi orchestră
1955 – Concertul pentru orchestra de coarde
1957 – Concert pentru vioară şi orchestră
1960 – Concert pentru harpă şi orchestră
1963 – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră
1963 - Simfonia ploieşteană
Muzică vocal-simfonică:
1936 – Ryga Crypto şi Lapona Enigel
1943 – Patimile şi Învierea Domnului, oratorio bizantin de Paşti
1947 – Naşterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun
Muzică de cameră:
1929 – Două studii în stil bizantin, pentru vioară, violă şi violoncel
1943 – Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo
1947 – Concert pentru cvartet de coarde
1950 – Baladă haiducească pentru violoncel şi pian
Muzică pentru pian:
1951 – Trei piese pentru pian
1957 – Toco-Toccatina
Muzică corală:
1952 – Mioriţa, poem coral
Muzică vocală:
numeroase lieduri, pe versuri de Eminescu, Coşbuc, Goga, Şt. O. Iosif, Cicerone Theodorescu etc.
Muzică de film:
1952 – O noapte furtunoasă
1956 – Moara cu noroc
O scrisoare pierdută
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu