Denis Diderot

1784 
Nastere Denis Diderot, scriitor şi filozof francez

Capodopera sa este "Enciclopedia", la care el a dedicat douăzeci de ani.

1713 - S-a nascut filosoful, prozatorul, dramaturgul şi criticul de artă francez Denis Diderot, personalitate de prim plan a culturii franceze din epoca Luminilor, principalul iniţiator şi redactor al Enciclopediei franceze ("Jacques fatalistul”, "Călugăriţa”, "Paradox despre actorul de comedie”, "Visul lui d`Alembert”) (n.05.10.1713).

Denis Diderot (5 octombrie 1713 în Langres (Champagne-Ardenne); 31 iulie 1784 în Paris) a fost un filosof şi scriitor francez.

Născut la Langres, Diderot a fost o figură complexă a iluminismului francez, având o influenţă majoră asupra spiritului raţionalist al secolului al XVIII-lea. Diderot a primit o educaţie iezuită şi a renunţat la o carieră în drept, dedicându-se studiului şi scrisului. În 1745, Diderot a început să editeze Encyclopédie, un proiect celebru, care i-a inclus aproape toţi scriitorii francezi iluminişti importanţi.

Una din piesele sale, Le Père de famille (Tatăl de familie, 1758), a fost considerată prototipul "dramei burgheze". Dintre celelalte opere ale sale, La Religieuse (Călugăriţa, 1796) – roman psihologic, Jacques le fataliste (Jacques fatalistul, 1796), precum şi satira Le Neveu de Rameau (Nepotul lui Rameau) au devenit binecunoscute.

De asemenea, Diderot este apreciat şi pentru scrierile sale filozofice: Pensées philosophiques (Cugetări filozofice, 1746) şi Lettre sur les aveugles (Scrisoare despre orbi, 1749). Diderot a avut o contribuţie fundamentală în domeniul criticii moderne de artă, cu ale sale Salons (Saloane), articole pe care le-a publicat în ziare, începând din anul 1759. Corespondenţa vastă a lui Diderot descrie o imagine obiectivă a epocii sale. El a avut o influenţă semnificativă asupra generaţiilor următoare de gânditori din Franţa, Germania şi Anglia.

Opera

• 
  
• 
  
• 
  
• Pensées philosophiques, eseu (1746)
• La promenade du sceptique (1747)
• Les bijoux indiscrets, roman (1748)
• Lettre sur les aveugles à l'usage de ceux qui voient (1749)
• L'Encyclopédie, (1750-1765)
• Lettre sur les sourds et muets (1751)
• Pensées sur l'interprétation de la nature, eseu (1751)
• Le fils naturel (1757)
• Salons (1759-1781)
• La religieuse, roman (1760)
• Le neveu de Rameau, autobiografie (1761 ?)
• Mystification ou l’histoire des portraits (1768)
• Entretien entre D'Alembert et Diderot (1769)
• Le rêve de D'Alembert, eseu (1769)
• Suite de l'entretien entre D'Alembert et Diderot (1769)
• Paradoxe sur le comédien (1769 ?)
• Apologie de l'abbé Galiani (1770)
• Principes philosophiques sur la matière et le mouvement, eseu (1770)
• Entretien d'un père avec ses enfants (1771)
• Jacques le fataliste et son maître, roman (1771-1778)
• Supplément au voyage de Bougainville (1772)
• Histoire philosophique et politique des deux Indes, în colaborare cu Raynal (1772-1781)
• Voyage de Hollande (1773)
• Eléments de physiologie (1773-1774)
• Réfutation d'Helvétius (1774)
• Observations sur le Nakaz (1774)
• Essai sur les règnes de Claude et de Néron (1778)
• Lettre apologétique de l'abbé Raynal à Monsieur Grimm (1781)
• Aux insurgents d'Amérique(1782)