Johann Strauss "Voievodul ţiganilor"

Voievodul ţiganilor Distribuţia: Barinkay................................ .......Alfredo Pascu Saffi................................... ............Daniela Vlădescu Arsena.................................. ........Bianca Ionescu Ottokar................................. .........Ernest Fazakas Mirabella............................... .......Alexandra Savu Zsupan.................................. .......Mihnea Lamatic Czipra.................................. .........Eugenia Ilinca Carnero................................. .......Anton Zidaru Homonay................................. ....Marius Mitrofan Ioji.................................... .............Adrian Ştefan Mihali.................................. ..........Daniel Eufrosin Ferko................................... .........Cătălin Petrescu Batranul Barinkay.......................Viorel Ciurdea Voievodul ţiganilor (titlu original: Der Zigeunerbaron) este o operetă, a cărei muzică a fost compusă în anul 1885 de Johann Strauss (fiul), pe un libret scris de Ignatz Schnitzer, după un roman al scriitorului maghiar Jokái Mór.Această operetă se remarcă printr-un exotism şi o notă romantică, gustate de public şi astăzi. Valoarea muzicii lui Johann Strauss (fiul), care cuprinde pagini nepieritoare, situează opereta "Voievodul ţiganilor" între capodoperele genului. Dificultăţile din partitură au făcut ca această lucrare să fie înscrisă în repertoriul teatrelor de operă.Premiera a avut loc la Viena pe data de 24 octombrie 1885. Acţiunea se petrece în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe domeniile cândva înfloritoare ale exilatului Barinkay. Castelul, odinioară falnic, este acum o ruină; în schimb, vecinul Zsupan (crescător de porci) prosperă pe seama spolierii proprietăţii lui Barinkay.Amnistia împărătească, dar mai ales edictul restitutio in integrum, îl aduc în prim-plan pe tânărul Sandor Barinkay (fiul celui exilat) care, împreună cu comisarul Carnero, vor face demersurile repunerii în posesie. Carnero este surprins, evident neplăcut, să-şi găsească soţia, Mirabella (dispărută în timpul războiului), slugărindu-l pe Zsupan, iar pe fiul său, Ottokar, virtual ginere al parvenitului negustor (ca pretendent la mâna năstruşnicei Arsena, fiica acestuia).Primită, în general cu simpatie, vestea reîntoarcerii unicului supravieţuitor al familiei Barinkay îl va panica pe Zsupan, conştient că trebuie să dea socoteală pentru jaf. Instinctul de conservare îl incită la soluşia compromisului, propunându-i lui Barinkay să se însoare cu fiica sa.Ifosele de parvenită ale Arsenei îl dezgustă însă pe Barinkay, în schimb este fascinat de frumuseţea ţigăncii Saffi (fiica ghicitoarei Czipra) pe care o întâlneşte noaptea în castelul părăginit. Se întorc ţiganii de la târg; văzându-l pe fiul stăpânului, îl proclamă şi aclamă ca voievod al lor.Barinkay, petrecându-si noaptea între ruine, află de la bătrâna ghicitoare taina unui vis, potrivit căruia, în ziua nunţii, va găsi o comoară ascunsă lânga zidul castelului. Se face ziuă şi ţiganii pornesc la muncă.Grupul de boieri (instigaţi de Carnero, Mirabella şi Zsupan) îl acuză pe Barinkay de imoralitate, prin faptul că trăieşte cu o fată de ţigan. Furia lor se amplifică atunci când află că Barinkay a găsit comoara căutată de ei zadarnic.Izbucneşte războiul. Contele Homonay, în fruntea husarilor, vine să recruteze ostaşi. Carnero îl reclamă pe Barinkay că, încălcând orice etichetă, s-a însurat cu o fată de ţigan. Czipra dă publicităţii un document care atestă că Saffi este de origine nobilă, provocând stupoare generală. Barinkay, contrariat, se înrolează şi pleacă la război.Poporul întâmpină luptătorii întorşi victorioşi. Cei de pe urmă (în luptă) vor fi cei dintâi (la înapoiere). Astfel, primul sosit este Zsupan, încărcat de pradă, căci, şi în condiţii de război, unii ştiu să profite. Adevăraţii eroi sunt însă Barinkay, Ottokar şi ceilalţi luptători.Barinkay refuză onorurile oferite de împărăteasă, rămânând lângă iubita sa şi între ţiganii care l-au ales voievod. Karina