cumva saracit de aparitia unor noi curente ma vad neoit sa ma raportez la perioade scurse deja.
nu spun c-as face asta fara o oarecare mandrie stiindu-ma contemporan lor.
cum n-am prea fost usa de biserica in tinerete firesc ca printre elementele ce m-au facut sa fiu mai atent,alaturandu-ma ideii in sine,s-au numarat si cei ce si-au zis "furiosi".
fie ca este vorba despre film sau literatura furiosii au fost pe placul meu.
am ales la intamplare aceasta mostra a unui "furios".
cumva ma regasesc si eu in cuprinsul ei.
problemele sociale,lipsa unui loc de munca,deruta zilnica,erau "decorurrile" ce-mi insoteau si mie existenta.
cand in disperare de cauza m-am angajat la uzinele Vulcan,caram fiare cu un carut,mi-am zis ca l-am apucat pe Dumnezeu de picior.
acolo,ratacit printre muncitori de la periferie ce purtau ciorapi imputiti ce se lipeau de talpa piciorului de cat erau de jegosi,am stat o buna bucata de timp.
mancam la cantina uzinei,o ciorba lunga,invariabil aceiasi,avea doar titlul schimbat,urmata de un fel doi la fel de slinos precum comesenii ce veneau la masa direct din halele de productie.
maini aspre,noduroase ce parca-ti dizlocau falangele la o strangere,ma intampinau la fiecare schimb.
cu toate astea port o amintire placuta acelor oameni.
firesti,dintr-o bucata,adevarati prieteni care nu se dadeau inapoi sa-ti ofere din putinul lor daca observau ca-ti lipseste ceva.
chiar ma intreb daca nu cumva Sillitoe a fost unul dintre ei,caci prea a zugravit identic in romanul sau starea pe care am trait-o atunci......
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu