1839: Gheorghe Asachi publică la Iaşi, în tipografia Albinei Româneşti, lucrarea "Atlas românesc geografic", format din 8 hărţi, primul de acest gen în literatura de specialitate.
Portretul Asachi, de Giovanni Schiavoni
Gheorghe Asachi (1788 - 1869) a fost un poet, prozator şi dramaturg român care s-a născut la Herţa, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generaţiei paşoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinereţe, manuscrisul Ţiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai-Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, şcoală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost şi unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazetă româneasca din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentaţii teatrale în limba română (1816) şi Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce şi adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditaţii, balade. Versifică legendele istorice Dochia şi Traian, Ştefan cel Mare înaintea Cetăţii Neamţ. A scris şi nuvele istorice (Dragoş, Petru Rareş, Rucsandra Doamna ş.a.), care au constituit sursa de inspiraţie pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.
Fiul lui Lazăr (Leon) Asachievici, preot şi al Elenei. Unii îi atribuie o origine armeană sau ruteană, pe linie paternă. George Călinescu i-a stabilit o altă genealogie, cea maternă. Niculai, fiul lui Grigore Olteanu, nemeş din Oltenia a trecut în Moldova şi de acolo în Oltenia în 1713. În 1728 coboară în Moldova, se preoţeşte şi se însoară cu fata unui popă. Fiica lui va fi Elena, mama lui Gheorghe Asachi. Acesta îşi încheie studiile liceale la Lemberg( 1796-1804)(Lvov), în Polonia, acum în Ucraina, apoi studiază astronomia şi cadastrul la Viena (1805-1808), arheologia şi epigrafia la Roma (1808-1812), unde citeşte literatură italiană şi scrie sonete.
Publică primul său sonet în limba italiană în Giornale di Campodoglio în 1811. Primul poem în limba română, "Cătră Italia" a fost scris în acelaşi an.
În 1812 revine în Moldova şi se consacră activităţii de propăşire a culturii române. Pune bazele Academiei Mihăilene(1835), strămoaşa Universităţii din Iaşi. Fondează revista Albina românească şi o tipăreşte la tipolitografia Albina.
Aici îi apar primele volume originale, Culegere de poezii şi Fabule alese. Adversar declarat al Revoluţiei de la 1848 în Moldova, cade în uitare şi în perioada aceasta îşi tipăreşte nuvelele istorice, întîi în franceză, Nouvelles historiques de la Moldo Roumanie, în 1859 apoi şi în traducere românească, în 1867.
Allegories of love
Templul Iubirii ("The Temple of Love")
Autor: Gheorghe Asachi
În anul 1869 la vîrsta de 81 de ani pleacă în călătorie la Lemberg, în Galiţia şi cumpără manuscrisul Ţiganiadei lui Ion Budai-Deleanu. Personalitate complexa,îndrumator si animator al vietii artistice si culturale, organizator al scolilor nationale din Moldova, unul din pionierii picturii românesti si initiatorul învatamîntului artistic în scolile moldovenesti, Gheorghe Asachi s-a nascut la l martie 1788 în tîrgusorul Herta din tinutul Dorohoi. A primit primele notiuni de învatatura de la tatal sau - preotul Lazar Asachi. La vîrsta de 9 ani, Gheorghe Asachi si-a continuat studiile în limba polona, latina, germana la Lvov, unde se mutase familia. A studiat apoi la universitatea din acelasi oras, în cadrul facultatii de filozofie - logica, matematica, istoria naturala, fizica, metafizica si etica, urmînd si un curs special de arhitectura (1802 -1804). La Lvov, Asachi si-a pus bazele culturii sale enciclopedice, s-au înfiripat conceptiile sale iluministe sub influenta unora dintre profesorii universitatii si a cunoscut literatura poloneza si literatura clasica româna, care se vor simti în creatiile sale literare.
Dupa obtinerea doctoratului în filozofie si a diplomei de inginer si arhitect, Gheorghe Asachi se întoarce în tara, la Iasi (1805), unde pune în practica cunostintele sale de arhitectura la construirea unor case particulare, în acelasi an pleaca la Viena, unde studiaza, timp de 3 ani, astronomia, matematicile superioare si pictura. In august 1808, Gheorghe Asachi pleaca sa-si completeze studiile la Roma. Aici a scris primele încercari poetice si a fost ales membru extraordinar al Societatii literare din Roma. In august 1812, Gheorghe Asachi se întoarce în Moldova . Stapînind o cultura superioara solida si multilaterala, cunoscator al mai multor limbi straine - polona, rusa, latina, germana, italiana, franceza si engleza - ca nimeni altul in vremea sa, optimist, cu dor de munca si încrezator în puterile sale, calauzit de o ideologie liberala progresista si de o puternica dragoste de patrie si popor, Gheorghe Asachi spera sa joace un rol important de restaurator în tara sa. întoarcerea lui Asachi din Italia coincide cu procesul de prefacere rapida a relatiilor feudale în Moldova, care reclama, într-o masura mereu crescînda, difuzarea stiintelor prin institutii de învatamînt. Functiile pe care Asachi putea sa le îndeplineasca si activitatile ce era în masura sa le desfasoare erau numeroase si necesare tarii, dar aici se loveste de o realitate trista. Situatia taranilor era grea: lipsa scolilor, bibliotecilor, ziarelor, a tuturor institutiilor moderne care asigura progresul unui popor, îl face constient de necesitatea unei activitati sistematice de trezire a constiintei nationale. Carturar de tip renascentist, cu o cultura enciclopedica si iluminista, dotat cu înclinatii pentru multiple domenii artistice - inginer, profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist, dramaturg - Gheorghe Asachi s-a risipit cu darnicie din dorinta generoasa de a impulsiona dezvoltarea culturii românesti. Desfasurlndu-si cea mai rodnica activitate într-o perioada de hotar între epoca feudala si începuturile orînduirii burgheze, Asachi poate fi revendicat în aproape orice domeniu al culturii. În 1813, Asachi înfiinteaza o clasa de inginerie si hotarnicie în limba româna, unde preda arhitectura, istoria artelor, geodezia, matematica, dezva-luindu-si un neobosit talent pedagogic, în 1818 apare deja prima promotie de ingineri formati in tara. Timp de aproape 40 de ani, Asachi s-a ocupat de organizarea scolilor din Moldova (1813 - 1849). însarcinat de mitropolitul Veniamin Costache, în 1820, Asachi se ocupa de organizarea Seminarului de la Socola. în acest scop el aduce din Transilvania cîtiva profesori initiati. Dupa o perioada petrecuta la Viena ca agent diplomatic al domnitorului lonita Sandu Sturdza, Asachi se reîntoarce în 1827 la Iasi pentru a desfasura, in urmatorii 20 de ani, activitatea sa cea mai rodnica, si care îl va transforma în personalitate proeminenta a Moldovei. Militînd pe linia idealurilor sale de tinerete, el îsi continua stradaniile de organizare a învatamîntului, înfiintînd prima scoala primara de fete Institutul pentru educatia fetelor (1834), punînd bazele învatamîntului artistic si politehnic în 1841 prin inaugurarea scolii de arte si meserii, extinzînd reteaua scolilor primare, scriind manuale, alcatuind programe analitice. Realizarea sa de capetenie ramîne însa Academia Mihaileana, deschisa în 1835, institut care va deveni o adevarata pepiniera de intelectuali instruiti. Un alt tarîm in care contributia lui Gheorghe Asachi poate fi considerata hotarîtoare este cel jurnalistic. El este în Moldova initiatorul presei în limba româna, scotînd primul ziar românesc Albina româneasca. Vazînd în presa un excelent instrument de informare si educare, Asachi va scoate si alte ziare destinate unor categorii diverse de cititori, cum ar fi: Foaia sateasca (1839-1840) si (1846-1850) - destinata taranilor, Icoana lumii (1846) care populariza cuceririle stiintei.
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iaşi aflată în faţa Teatrului Naţional. Ilustrată de epocă.
Opere
Dafne
Drame istorice
Petru Rareş, 1853
Elena Dragoş, 1863
Turnul Butului, 1863
Nuvele istorice
Nouvelle historique de la Moldo-Roumanie, 1859
Elena Moldovei
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iaşi, amplasată în faţa Şcolii primare "Gheorghe Asachi"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu