1888: A fost inaugurat Ateneul Român. Clădirea a fost construită între anii 1886 şi 1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez A. Galleron, pe bază de subscripţie publică, sub lozinca „Daţi un leu pentru Ateneu".
Ateneul Român – Doru Cristian Deliu (colecţie particulară)
Ateneul Român este o sală de concerte din Bucureşti, clădire situată peCalea Victoriei în Piaţa George Enescu (partea nordică a Pieţei Palatului). Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”.
Locul unde s-a ridicat Ateneul Roman aparţinea familiei Văcăreştilor. În 1886 a început construcţia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripţie publică, la îndemnul Daţi un leu pentru Ateneu. Planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel încât să poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”.
Clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe şase coloane ionice. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Construcţia se termină cu o cupolă bogat decorată.
În interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere şi 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri). Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfăşoară o frescă lată de 3 metri şi lungă de 70 de metri, operă a pictorului Costin Petrescu.
Fresca este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.
Împăratul Traian intră în Dacia
Legionarii romani colonizează Dacia
Formarea poporului daco-roman
Straja romană
Invazia barbarilor
Începuturile poporului român
Statornicirea
Descălecarea
Statul militar
Statul administrativ — împărţirea dregătoriilor
Cruciada romînească
Ştefan cel Mare
Epoca de pace şi credinţă
Mihai Viteazul
Începuturile culturii româneşti
Horia, Cloşca şi Crişan
1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu
Anul 1848 în Transilvania
Anul 1848 în Principate
Al.I. Cuza
Anul 1859 — Unirea Principatelor
Carol I — Războiul de Independenţă
Războiul întregirii naţionale 1916-1918
Ferdinand I Întregitorul
Epoca de consolidare
Altădată, în Ateneul Român se afla şi Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni politici, de cultură sau artişti români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist: Mihai Eminescu (de Ion Georgescu),Mihail Kogălniceanu (de W. C. Hegel), P.S. Aurelian (de W. C. Hegel), Ion Ghica (Iordănescu), Traian Demetrescu (de Filip Marin), Dumitru Georgescu-Kiriac (de Oscar Han), Ienăchiţă Văcărescu (de W. C. Hegel), Constantin Esarcu (de W. C. Hegel), Gavriil Musicescu (de Miliţa Petraşcu), C. A. Rosetti (de I. Georgescu), Vasile Urechea-Alexandrescu (de W. C. Hegel), generalul Ioan Emanoil Florescu (de I. Georgescu), Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem Theodorescu (de Carol Storck), C. I. Stăncescu (de W. C. Hegel) şi Theodor Şerbănescu (de Filip Marin). Azi, în Grădina Ateneului este amplasată o singură statuie, cea a lui Mihai Eminescu, operă a sculptorului Gheorghe Anghel.
Doua mici amanunte: inaintea lui Galleron, a mai existat un proiect al unui colectiv de arhitecti, printre care se numara si arhitectul ploiestean Toma I. Socolescu.
RăspundețiȘtergerePrintre imaginile cu Ateneul s-a strecurat si cea a pridvorului unei biserici...stiti cumva despre care biserica e vorba? Multumesc!
Intradevar, s-a strecurat pridvorul de la o biserica din Bucuresti. Nu pot spune cu siguranta dar dupa coloane cred ca e Biserica Stavropoleos. O fotografie mai veche.
RăspundețiȘtergere