George Washington

George Washington (n. 22 februarie 1732, Westmoreland, Virginia — d. 14 decembrie 1799, Mount Vernon, Virginia) a fost un general şi om de stat american, militant şi factor activ în obţinerea independenţei faţă de Regatul Unit a coloniilor din America de Nord, primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii.

În 1775 a fost numit comandant suprem al tuturor forţelor militare ale coloniilor răsculate împotriva Angliei. A avut un rol decisiv în organizarea armatei americane care a repurtat victoriile de la Saratoga (1777) şi Yorktown (1781), hotărâtoare pentru obţinerea independenţei Statelor Unite ale Americii.

În 1787, Washington a fost preşedintele Convenţiei constituţionale care a adoptat Constituţia Statelor Unite ale Americii, în vigoare şi astăzi. Ca preşedinte între 1789 şi 1797, Washington a dus o politică internă conservatoare, iar pe plan extern a fost un adept al izolaţionismului. Cu ocazia discursului său de adio, în 1797, recomanda Statelor Unite să intervină cât mai puţin posibil în afacerile politice ale lumii şi, mai ales, să nu se alieze cu nicio naţiune europeană în cazul unui conflict pe vechiul continent.

Preia comanda Armatei Continentale pe terenul de la Cambridge, Massachusetts în iulie 1775.

Pe 12 decembrie 1799, Washington petrece câteva ore inspectând ferma sa călare pe cal, în zăpadă, pe o ploaie care s-a transformat mai târziu în grindină.

Întorcându-se la fermă, s-a aşezat la masă pentru cină fără a-şi schimba hainele ude. În dimineaţa următoare s-a trezit cu o răceală groaznică, febră şi o infecţie la gât, care s-au transformat curând în laringită acută şi pneumonie. Washington moare pe data de 14 decembrie 1799, seara, în casa sa din Mount Vernon, în vârstă de 67 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost „Tis well”.

Articol principal: Discursul de rămas bun al lui George Washington

Discursul lui Washington de rămas bun (pus în circulaţie ca scrisoare publică) a fost unul din cele mai influente declaraţii politice despre valorile politice americane. Schiţat în principal chiar de către Washington, cu ajutorul lui Hamilton, sfătuieşte asupra necesităţii şi importanţei uniunii naţionale, valorii constituţiei şi domniei legii, asupra aspectelor negative ale partidelor politice şi a adevăratelor valori pe care republicanii trebuie să le posede. În timp ce respinge sugestiile că ar trebui să includă că moralitatea necesită ,,o autoritate religioasă divină", el numeşte moralitatea ,, un necesar izvor al guvernării populare".

Washington afirmă că ,,indiferent cât de mult atribuim influenţei unei educaţii rafinate asupra unor minţi de o anumită structură, atât raţiunea cât şi experienţa ne opresc să ne aşteptăm ca morala naţională să triumfe în excluderea principiului religios". Discursul politic public al lui Washington avertizează împotriva influenţei străine în afacerile interne şi asupra amestecului american în afacerile europene. De asemenea avertizează împotriva partizanatului excesiv în politica internă şi apelează la toţi să se situeze deasupra oricărui partizanat şi să servească binele comun. Washington avertizează împotriva ,,alianţelor permanente cu oricare parte a lumii" afirmând că Statele Unite trebuie să se concentreze în principal pe interesele americane. El promovează prietenia şi comerţul cu toate naţiunile, dar avertizează împotriva amestecului în războaiele europene şi a intrării în alianţe ,,încurcate" pe termen lung. Discursul său stabileşte rapid standardul valorilor americane cu privire la religie şi la relaţii externe.