1940: Al Doilea Război Mondial: România cedează URSS Basarabia ,nordul Bucovinei si ţinutul Herţa.
JUDEŢELE DIN BUCOVINA PIERDUTE ÎN 1940:
- CERNĂUŢI
- STOROJINEŢ
- PARTEA NORDICĂ A JUD. RĂDĂUŢI (ŢINUTUL HERŢEI)
JUDEŢELE DIN BUCOVINA RĂMASE ROMÂNIEI:
- RĂDĂUŢI (partea sudică), SUCEAVA, CÂMPULUNG MOLDOVENESC
Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru cunoscut ca Basarabia şi din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era ameninţată cu războiul. Datorită presiunilor conjugate ruso-germane venite de la Moscova şi de la Berlin, administraţia şi armata române s-au retras pentru a evita războiul. Aceste evenimente s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care prin pactul expansionist Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţiseră în mod imperialist, sfere de influenţă teritorială în Europa Răsăriteană, după care tot în 1939 a început cel de-al Doilea Război Mondial prin atacarea Poloniei de către Germania hitleristă, la 1 septembrie 1939.
În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, şi nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucrainiană. Odată cu proclamarea RSS Moldoveneşti, RSSA Moldovenească, republică autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărţită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică şi Ucraina. Ocupaţia sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941, după ce România a declanşat operaţiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operaţiunii Barbarossa), dar teritoriile au fost în cele din urmă recuperate de sovietici în 1944.
După moartea lui Stalin din 1953 şi în special după anul 1956, persecuţia etnicilor români din Basarabia şi Bucovina de nord a scăzut treptat. Primele alegeri libere din RSS Moldovenească s-au ţinut în climatul general al perestroicii în februarie 1990, iar controlul sovietic asupra acestei regiuni a încetat în august 1991, după tentiva de lovitură de stat de la Moscova şi disoluţia Uniunii Sovietice. În 1991, RSS Moldovenească a devenit noul stat independent Republica Moldova, în vreme ce Bucovina de nord şi Bugeacul au rămas în componenţa Ucrainei.
Cedările teritoriale din anul 1940 au produs o amărăciune profundă şi resentimente în rândul populaţiei româneşti şi a grăbit scăderea popularităţii regimului regelui Carol al II-lea. El a abdicat şi a părăsit ţara, lăsând drum liber formării unui guvern al generalului Ion Antonescu şi al Gărzii de Fier. Dorinţa de eliberare a teritoriilor pierdute în 1940 a fost factorul decisiv care a dus la intrarea României în luptele celui de-al doilea război mondial de partea Axei împotriva Uniunii Sovietice.
Ziua ocupaţiei sovietice
Ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată "Ziua ocupaţiei sovietice" în Republica Moldova, printr-un decret semnat de preşedintele interimar Mihai Ghimpu. În acest decret, preşedintele Interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cere Rusiei să-şi retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova aflată în Transnistria. Duma de Stat a Federaţiei Ruse a condamnat acest decret, acuzând că acesta este „un act [...] îndreptat împotriva relaţiilor moldo-ruse, o încercare directă de denaturare a istoriei mondiale”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu