Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie 1928 – d. 9 octombrie 1967), mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che, a fost un revoluţionar de stânga, lider al regimului comunist cubanez şi insurgent sud-american.
S-a născut în Argentina, la 14 iunie 1928, în oraşul Rosario, provincia Santa Fe, ca cel mai mare dintre cei cinci copii ai unei familii prospere, tatăl fiind Ernesto Guevara Lynch, iar mama Celia, având strămoşi basci, irlandezi şi spanioli.
În anul 1948 se înscrie la facultatea de medicină din Buenos Aires. În decembrie 1951 începe o călătorie prin America Latină. În ianuarie 1952 ajunge în Chile, unde descoperă mizeria în care trăiau minerii din nordul ţării. Ajunge în Peru, în Amazonia, în Columbia şi Venezuela. Revine acasă complet schimbat. Descoperise marile inegalităţi din America Latină, tragica viaţă a indienilor, aroganţa militarilor.
După ce îşi ia diploma în medicină (12 iunie 1953) pleacă din nou: Bolivia, Peru, Ecuador, Guatemala. La 27 iunie 1954, preşedintele cade victimă unui puci militar. Rămâne în Guatemala până în septembrie 1954, apoi pleacă în Mexic, unde la 26 iunie 1955, îl întâlneşte pe Fidel Castro. În această perioadă e supranumit Che.
În cadrul antrenamentelor care au precedat debarcarea în Cuba, Che a practicat karate şi alpinism, escaladând vârful Iztaccihuatl, care măsura peste 5.000 de metri.
Pentru meritele sale, Castro îi dă lui Guevara gradul de el Comandante, cel mai înalt din cadrul gherilei, şi îi conferă, la 29 de ani, Steaua José Martí, pe care Guevara o va pune pe bereta sa neagră. Această imagine a revoluţionarului cu beretă şi stea va deveni celebră în lumea întreagă, datorită fotografului cubanez Alberto Korda, autorul acesteia.
După cucerirea puterii, la 9 ianuarie 1959, primeşte cetăţenia cubaneză, printr-o lege specială.
Che Guevara devine în 1959 comandatul închisorii Cabana. Timp de şase luni, între 2 ianuarie şi 12 iunie 1959, au fost executaţi acolo cel puţin 156 de prizonieri, în majoritate politici. Documentele vremii, inclusiv declaraţii confidenţiale făcute de Guevara, sugerează chiar câteva mii de victime.
La 26 noiembrie 1959 e numit director al Băncii Centrale a Cubei, iar mai târziu devine ministrul industriilor. A fost activ în reorientarea economiei cubaneze pe modelul centralizat sovietic. Se împrieteneşte cu Jean-Paul Sartre şi cu Simone de Beauvoir, participă în primăvara lui 1960 la un miting de protest împotriva aruncării în aer a unei nave franceze care transporta arme.
Trimis de Castro prin lume, Guevara pledează pentru radicalism total în lupta împotriva imperialismului american. Lansează faimosul îndemn antiamerican: „Să creăm noi Vietnamuri!”.
În 24 februarie 1965, la Alger, ţine un discurs care va deranja enorm Moscova. Ţările socialiste sunt atacate violent, pentru că sacrifică lumea a treia pe altarul intereselor lor egoiste. URSS-ul este ţinta principală, iar Castro primeşte reproşuri de la Kremlin.
La întoarcerea în Cuba, după discuţii între Castro şi Guevara, Che nu mai apare în public. Pleacă în Africa, în Congo împotriva lui Mobutu.
Înainte de a pleca în Congo, îi lasă o scrisoare lui Castro, rugându-l să o dea publicităţii, după moartea sa. Fidel însă dă citire scrisorii la televiziunea cubaneză la 3 octombrie 1965, în timp ce îi stă alături, soţia lui Che, Adelaida March. Aventura din Congo se sfârşeşte dezastruos. În decembrie 1965, părăseşte Africa. Slăbit, cu crize de astm, bolnav de paludism şi dizenterie, se întoarce în Cuba, de unde plănuieşte o nouă aventură, de data aceasta în Bolivia.
Aventura în Bolivia se anunţa sinucigaşă. Aici, armata era bine antrenată, iar Partidul Comunist Bolivian nu intenţiona să-l ajute. În noiembrie 1966, Che ajunge în capitala boliviană, după ce a trecut prin Praga, Moscova, Paris. Se îndreaptă spre regiunea forestieră Nancahuazu, pentru a forma o şcoală de gherilă. Lipsit de sprijinul localnicilor, înconjurat de nişte novici, la 8 octombrie 1967, grupul lui Che este capturat. Che Guevara este executat o zi mai târziu, la 9 octombrie 1967.
Cu puţin timp înaintea lui Che sunt executaţi Simeón Cuba şi Juan Pablo Chang. În 1977 revista Paris Match a publicat un interviu cu Mario Terán despre ultimele clipe ale lui Che Guevara.
"Când am intrat Che era aşezat pe o bancă. Când m-a văzut m-a întrebat: "Aţi venit să mă ucideţi?". M-am simţit intimidat şi am lăsat capul în jos, fără să răspund. Atunci m-a întrebat: "Ce-au spus ceilalţi?" I-am răspuns că nu au zis nimic iar el mi-a replicat: "Erau viteji." Nu îndrăzneam să trag. În acel moment vedeam un Che mare, foarte mare, enorm. Ochii îi scânteiau intens. M-am gândit că îmi va lua puşca cu o mişcare rapidă. El, însă, mi-a spus: "Fii liniştit şi ţinteşte bine! Vei ucide un om!". Atunci m-am retras către uşă , am închis ochii şi am tras o primă rafală. Che, cu picioarele zdrobite, a căzut la pământ, zvârcolind-se şi pierzând mult sânge. Mi-am venit în fire şi am tras o a doua rafală care l-a lovit în braţ, în umăr şi în inimă. Era, în sfârşit, mort."
La 15 octombrie Castro recunoaşte moartea lui Guevara şi proclamă trei zile de doliu naţional. Moartea sa a fost percepută, în acel moment, ca o grea lovitură pentru mişcările revoluţionare sud-americane şi pentru lumea a treia. În 1997, rămăşiţele lui Che şi ale altor câţiva camarazi sunt exhumate şi identificate cu ajutorul probelor A.D.N., de către o echipă de medici legişti cubanezi, apoi transferate în Cuba. El a fost înmormântat cu funeralii de erou naţional, împreună cu şase dintre camarazii săi de arme din Bolivia, în mausoleul din Santa Clara (oraşul pe care îl cucerise în timpul revoluţiei din Cuba).
Filme cu şi despre Che Guevara
El Che Guevara (1968); regia Francisco Rabal
Che! (1969); regia Richard Fleischer; Omar Sharif în rolul lui Che
Evita (1996); regia Alan Parker; Antonio Banderas în rolul lui Che
Hasta la victoria siempre (1997); regia Juan Carlos; Alfredo Vasco în rolul lui Che
El Dia Que Me Quieras (1999), documentar cinematografic despre moartea lui Che; regia Leandro Katz
Fidel (2002); regia David Atwood; Gael García Bernal în rolul lui Che
Diarios de motocicleta (2004); regia Walter Salles
Che: Filmul (2007); regia Steven Soderberg; Benicio del Toro în rolul lui Che
Cărţi în limba română
Ernesto Che Guevara - Cuvinte către revoluţionari, editura Eikon, Bucureşti 2004. Texte selectate şi ediţie îngrijită de Fabian Anton.
Paco Ignacio Il Taibo - Che Guevara, un revoluţionar controversat, editura IRECSON, Bucureşti 2007
Che Guevara - Destinul unui revoluţionar, editura Incitatus, Bucureşti 2004
Che Guevara - Jurnal pe motocicletă, editura Polirom, Iaşi, 2007
Jean Corner - Che Guevara. El comandante, editura Univers, Bucureşti 2007
Carlos Calica Ferrer – Devenirea lui Che. Cea de-a doua şi ultima călătorie a lui Guevara prin America Latină, editura Minerva, Bucureşti 2008
Reginaldo Ustariz – Che Guevara. Viaţa unui mit, editura Litera Internaţional, Bucureşti 2008
Aleida March – Mărturisiri. Viaţa mea alături de Che, editura Art, Bucureşti 2008.
Ernesto Che Guevara – Jurnalul revoluţiei cubaneze, editura Polirom, Bucureşti 2010.
Ernesto Che Guevara – Jurnalul bolivian, editura Polirom, Bucureşti 2010.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu