Ioan Vodă cel Viteaz

1574: Ioan Vodă cel Viteaz este înfrânt şi apoi ucis de turci la Reuşeni





Ioan al III-lea sau Ioan Vodă cel Cumplit sau Ioan Vodă Armeanul sau Ioan Voda cel Viteaz (n. 1521; d. 1574), a fost domnitor alMoldovei. Este fiul lui Ştefăniţă Vodă cel Tânăr (1517-1527) cu armeanca Serpega. A domnit din februarie 1572 până în iunie 1574.





În timpul domniei sale a dus o politică de întărire a autorităţii princiare, lovind în boierime, care l-a numit "Ioan Vodă cel Cumplit". A vrut să ia domnia încă de la răsturnarea lui Alexandru Lăpuşneanu de către Despot Vodă. Neizbutind şi nefiind ajutat nici de tătari, polonezi sau germani, se retrage la Constantinopol. Exilat la Rhodos în urma insistenţelor reînscăunatului Alexandru Lăpuşneanu, ajunge negustor de pietre scumpe, obţinând avere şi trecere la Istambul. Punându-se în legătură cu boierii moldoveni, între care cu Ieremia Golia Cernăuţeanu, nemulţumit de prea multa plecare către polonezi a lui Bogdan Lăpuşneanu, fiul lui Alexandru Lăpuşneanu. Jurând credinţă turcilor Ioan Vodă câştigă tronul Moldovei. Bogdan Lăpuşneanu e învins şi gonit cu tot ajutorul polonez, ba chiar înlăturat şi din Polonia. Văzându-şi visul împlinit, caută să-şi asigure tronul în exterior, punându-se bine şi cu turcii şi cu polonezii, pe de o parte, iar pe de alta asmuţindu-i pe unii împotriva altora prin tot felul de iscodiri, uneltiri şi minciuni. Pe plan intern, persecută şi chinuie cumplit pe boieri şi clerici, de unde şi supranumele de "cel Cumplit". În curând însă se ivesc piedici în domnia lui. Doamna Chiajna ceruse cu mulţi bani tronul Moldovei pentru fiul ei Petru Şchiopul. Turcii îi propun lui Ioan Vodă să dea el banii şi tributul oferit de Chiajna, sau să plece. Ioan Vodă refuză.





Aliat cu cazacii din Zaporoje, se aruncă într-un şir de lupte, care reprezintă momentele cele mai glorioase ale domniei acestui voievod.[1]Întâmpină armata invadatoare a lui Alexandru Vodă al Munteniei, care susţinută şi de un contingent otoman îl aducea pe Petru Şchiopul domn în Moldova, învingând-o într-o acţiune fulgerătoare lângă Jilişte, la vadul Râmna (Râmnicu Sărat). Pune la Târgovişte domn pe un credincios de-al său, Vintilă, îndreaptându-se apoi spre Brăila, unde se refugiase Petru Şchiopul. Aici se dă o bătălie în care Ioan Vodă învinge, după care se îndreaptă spre Bugeac pentru a-i sprijini pe cazaci. Învinge trei corpuri de oaste turcească la Tighina şi Cetatea Albă. Are loc o nouă expediţie în vara lui 1574, alcătuită din turci, tătari şi munteni. În timp ce Ioan Vodă îi învinge şi alungă pe tătari, Golia e trimis să-i ţină pe turci la Dunăre. Turcii reuşesc să treacă iar Golia fuge spre Ioan Vodă aflat cu oştirea lângă iezerul Cahulului, direcţie în care se îndreaptă şi oastea turcă. Aici se dă lupta şi călărimea boierilor în frunte cu Golia trece la duşman. Sosirea tătarilor îi copleşeşte pe moldoveni, care se retrag în satul Roşcani, în apropiere. După o lungă şi eroică, dar şi zadarnică rezistenţă, Ioan Vodă s-a predat, primind asigurări că oştenii săi vor fi, în schimb, cruţaţi. Turcii îl ucid însă leagându-l de cozile a doua cămile, pentru a-l sfârteca (10-11 iunie). Oştirea, care nu apucase să părăsească locul luptei, se întoarce atunci spre turci, şi oştenii lui Ioan Vodă reîncep lupta pentru a răzbuna moartea mişelească a voievodului.
Îngrijoraţi de zvonurile pe care le primeau despre mulţimea duşmanilor, înainte de bătălia de la Iezerul Cahulului, întrebându-şi Domnul despre acest aspect, Ioan Vodă le-ar fi dat răspunsul: "îi vom socoti în luptă".
Ioan Vodă a fost căsătorit înainte de domnie cu Maria Rostowski şi ca domn, cu Maria Huru, fiica boierului L. Huru, Pârcălab de Hotin. După moartea lui Ioan Vodă cel Cumplit, doi fraţi de-ai lui după mamă şi un nepot, au ajuns pe tronul Moldovei: Ioan "Nicoară" Potcoavă (Creţul), Alexandru Sarpega şi Petru Cazacul, care era fiul lui Alexandru, iar un alt frate şi un alt nepot au fost doar pretendenţi: Constantin (frate) şi Lazăr (nepot).

Monezile de arama batute de Ioan Voda cel Viteaz, primele inscriptii in limba romana