sen. Giosuè A. G. Carducci
Parlamento italiano
Senato del Regno d'Italia
1835 - S–a născut Giosuè Carducci, poet, prozator şi eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1906 (“Versuri şi ritmuri”, “Mărturisiri şi bătălii”) (m.16.02.1907).
Giosuè Carducci (n. 27 iulie 1835 Valdicastello (Toscana) - d. 16 februarie 1907 Bologna) poet, prozator şi eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1906, a fost o figură literară influentă a timpului său.
Motivaţia Juriului Nobel
"nu numai luând în consideraţie adânca lui cunoaştere şi cercetările critice dar, înainte de orice, ca omagiu pentru energia creatoare, prospeţimea stilului şi forţa lirică tipice capodoperelor sale poetice"
Giosuè Carducci s-a născut în anul 1835 în Valdicastello (Toscana), ca fiu al unui medic carbonar. Studiile şcolare şi le face laFlorenţa. După ce şi-a luat doctoratul în 1856 la Scuola Normale Superiore din Pisa, Carducci a lucrat ca profesor de gimnaziu la San Miniato al Tedesco, orăşel unde şi-a publicat în 1857 prima colecţie de poezii (Rime). Carducci a fost profesor de literatură italiană la Universitatea din Bologna, din 1860 până în 1904. A fost foarte popular ca lector.
Interesat de viaţa politică a Italiei, se manifestă ca anti-regalist şi partizan al înnoirilor pentru ca, spre sfârşitul vieţii, să vadă în monarhie o posibilitate fericită de împlinire a unităţii naţionale. Senator (1890), Carducci activează consecvent în linia progresului social şi a democraţiei.
Poezia lui se revendică de la romantismul revoluţionar al Risorgimentului ale cărui idealuri le preia, exprimăndu-le într-o înfăţişare poetică originală în care sensibilitatea şi erudiţia, profetismul patriotic şi retorica clasicistă se întrepătrund şi se argumentează reciproc.
În ultimii ani ai vieţii, bolnav, Carducci se retrage din învăţâmânt în singurătatea bibliotecii, dar înconjurat de admiraţia lumii intelectuale italiene şi de un prestigiu european pe care atribuirea Premiului Nobel l-a confirmat amplificându-l. Moare în 1907.
Opera
Printre operele importante ale lui Carducci se numără:
Odi barbare (Ode barbare) - (1877-1889),
Rime (1857),
Rime e ritmi (Rime şi ritmuri - (1898), scrise într-un stil care îi imită pe Horaţiu şi Vergiliu, încercând să evoce spiritul lumii clasice,
Nuove poesie (Poezie nouă - 1873)
Rime nuove (Versuri noi - 1861-1887).
Conflictele din Risorgimento, momentul din secolul al XIX-lea marcat de unitatea politică italiană, este prezent în opere precum Juvenilia (1860) şi Versuri noi (1887). Volumul său anticlerical şi rebel Inno a Satana (Imn Satanei - 1865) a stârnit multe controverse. Pentru Carducci, Satana nu reprezenta întruchiparea răului şi a corupţiei, ci era sinonim cu progresul nestăvilit. Printre celelalte opere publicate ale lui Carducci, se numără monografii şi eseuri, precum şi alte lucrări în proză despre literatura italiană. Deşi reputaţia lui se datorează poeziei, opera sa poetică are numai patru volume din Operele complete ale lui Carducci (1939-41, 30 volume).
Opere
Primi versi
Juvenilia, 1850 - 1860
Levia gravia, 1861 - 1871
Giambi ed epodi, 1882
Rime Nuove, 1861 - 1887
Odi barbare, 1877 - 1889
Rime e ritmi, 1899
Prose giovanili
Primi saggi
Discorsi letterari e storici
Studi sulla letteratura italiana dei primi secoli
I trovatori e la cavalleria
Dante
Petrarca e Boccaccio
Il Poliziano e l'Umanesimo
La coltura estense e la gioventù dell'Ariosto
L'Ariosto e il Tasso
Lirica e storia nei secoli XVII e XVIII
Studi su Giuseppe Parini
il Parini minore
il Parini maggiore
Poeti e figure del Risorgimento
Leopardi e Manzoni
Scritti di storia e di erudizione
Bozzetti e scherme
Confessioni e battaglie
Ceneri e faville
Versioni da antichi e da moderni
Ricordi autobiografici, saggi e frammenti
Inno a Satana, 1863
Alla regina d'Italia, 1878
Poesie
Del Risorgimento italiano
Dello svolgimento della letteratura nazionale
Letture italiane scelte e annotate ad uso delle suole secondarie inferiori, scritto con Ugo Brilli
Ça ira. Versi e prosa
Amarti è odiarti. Lettere a Lidia
Confessioni e battaglie
Per il tricolore, discorso tenuto nell'atrio del Palazzo civico di Reggio Emilia per le celebrazioni del primo centenario del tricolore
Cacce in rima
Prose
Accapigliatura ed altre prose
Lo studio bolognese, discorso per l'ottavo centenario
Faida di Comune
Il libro delle prefazioni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu