Se naste in 1844: Alfred, Duce de Saxa-Coburg şi Gotha, tatăl reginei Maria a României (d. 1900)
Alfred Ernest Albert, Duce de Saxa-Coburg şi Gotha (n. 6 august 1844, d. 30 iulie 1900) a fost al treilea duce de Saxa-Coburg şi Gotha, domnind din 1893 până în 1900. Era şi membru al familiei regale a Regatului Unit, fiind cel de al doilea fiu al reginei Victoria şi al principelui Albert de Saxa-Coburg şi Gotha. În Regatul Unit, la 24 mai 1866 i s-au acordat titlurile de Duce de Edinburgh, Conte de Kent şi Conte de Ulster. A urmat unchiului său Ernst de Saxa-Coburg şi Gotha în cadrul imperiului German la 23 August 1893.
În 1856 în conformitate cu propriile dorinţe, Alfred intră în Marina Regală. A susţinut cu succes examenul pentru elev ofiţer (midshipman) în august 1858 şi a fost numit la HMS Euryalus. La abdicarea regelui Otto I al Greciei, în 1862, Prinţul Alfred a fost ales să-i succeadă, însă guvernul britanic i-a blocat planurile de ascensiune la tronul Greciei. Prinţul Alfred a rămas în marină şi a fost promovat locotenent la 24 februarie 1863 servind sub contele Gleichen pe HMS Racoon, apoi căpitan la 23 februarie 1866 când primeşte conducerea fregatei HMS Galatea.
Alfred a rămas al doilea în linie la succesiunea tronului britanic de la naştere până la 8 ianuarie 1864 când fratele său mai mare Eduard şi soţia acestuia Alexandra a Danemarcei au avut primul lor băiat Prinţul Albert Victor, Duce de Clarence şi Avondale. Toţi copiii legitimi ai fratelui său mai mare aveau prioritate la succesiunea tronului.
La 24 mai 1866 în onoarea aniversării reginei Victoria prinţul a fost numit Duce de Edinburgh, Conte de Ulster şi de Kent cu un venit de 15.000 £ garantat de Parlament. Şi-a luat în primire locul la Camera Lorzilor la 8 iunie.
Din ianuarie 1867 până în iunie 1868 Ducele de Edinburgh efectuează un tur al lumii la comanda navei sale Galatea. La 12 martie 1868 la Sydney este victima unui atentat dar supravieţuieşte. În cursul călătoriilor sale, este primul membru al familiei regale britanice care vizitează Australia (în 1868), Noua Zeelandă (în 1869), India Britanică (în decembrie 1869) şi Hong Kong.
La 23 ianuarie 1874, Ducele de Edinburgh s-a căsătorit cu Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, a doua fiică (însă singura care a supravieţuit copilăriei) a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei şi a soţiei sale Maria de Hesse la Palatul de iarnă din Sankt Petersburg. Ducele şi Ducesa de Edinburgh şi-au făcut prima apariţie publică la Londra la 12 martie. Mariajul nu a fost unul fericit.
Alfred şi Maria Alexandrovna au avut cinci copii:
Alfred, Prinţ de Saxa-Coburg şi Gotha
Maria, regină a României
Victoria, Mare Ducesă a Rusiei
Alexandra, Prinţesă de Hohenlohe-Langenburg
Prinţesa Beatrice, Ducesă de Galliera
La moartea unchiului lui Alfred, Ernst al II-lea, Duce de Saxa-Coburg şi Gotha la 22 august 1893 Ducatul a revenit Ducelui de Edinburgh, deoarece fratele său mai mare, viitorul rege Eduard al VII-lea al Regatului Unit renunţase la drepturile asupra succesiunii Ducatului. La început ducele era privit ca un "străin" însă treptat şi-a câştigat popularitatea. Ducele căruia îi plăcea muzica şi era un excelent violonist a fondat Colegiul Regal de Muzică. De asemenea ducele era colecţionar de obiecte din sticlă şi ceramică, iar colecţia sa evaluată la o jumătate de milion de mărci a fost prezentată de văduva lui la Coburg.
Când a devenit Duce de Saxa-Coburg şi Gotha a renunţat la venitul de 15.000 £ pe an alocate de Parlament şi la locul său în Camera Lorzilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu