Grigore Brezeanu (n. 1 august 1891, comuna Micşuneşti-Greci, judeţul Ilfov - d. 1919, Cluj) a fost un regizor, scenarist şi interpret român de film.
Grigore Brezeanu s-a născut la data de 1 august 1891, în comuna Micşuneşti-Greci (astăzi în judeţul Ilfov). Era fiul marelui actor Iancu Brezeanu.
A absolvit în anul 1910 Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti, secţia actorie. A murit în anul 1919 la Cluj, la vârsta de 28 ani.
În urma unei anchete efectuate de către ziarul „Cuvântul”, în 1933, asupra începuturilor filmului românesc, s-a ajuns la concluzia - nesusţinută de documente totuşi - că Brezeanu ar fi fost regizorul Independenţei României (1912). Această informaţie s-a perpetuat multă vreme. În anul 1985, criticul de film Tudor Caranfil a descoperit însă caietele de regie ale lui Aristide Demetriade, din care reieşea clar că acesta fusese adevăratul regizor al peliculei. Totodată, Caranfil a concluzionat logic că tânărul Brezeanu nu putea fi decât animatorul filmului, cel care, printre altele, l-a atras pe Leon Popescu să finanţeze lucrarea - lucru deloc de neglijat pentru continuarea filmului.
Filmografie
Producătorul Gr. Brezeanu şi regizorul Ar. Demetriade
Ca regizor
Amor fatal (1911)
"Amor fatal", primul film romanesc de fictiune, regizat de Grigore Brezeanu(azi filmul s-a pierdut). A rulat in 30 septembrie 1911 la cinema "Apollo" cu Lucia Sturdza, Tony Bulandra, Aurelian Barbelian in distributie.
Cadru din "Insir’te margarite" in regia lui Aristide Demetriade si Grigore Brezeanu.
Înşir'te mărgărite (1911) - în colaborare cu Aristide Demetriade
Marina de război română (1913)
Industria petrolului (1913)
Industria lemnului (1913)
Calimanesti / Valea Oltului la Calimanesti (1913)
Valea Oltului - De la Brezoi la Cozia pe plute / (1913)
Independenţa României / Independenţa României (Razboiul independenţei) (1912)
Serbarea de 10 Mai 1912 / (1912)
Ca scenarist
Amor fatal
Înşir'te mărgărite (1911) - în colaborare cu Aristide Demetriade
Ca actor
Amor fatal
Ca producător
Independenţei României (1912), alături de Leon Popescu, Societatea actorilor Teatrului Naţional din Bucureşti şi Pascal Vidraşcu.
O soarta mai blanda a avut primul film artistic autohton, "Independenta Romaniei" (1912). A fost plimbat peste granite si vazut de unii drept primul pas romanesc cu dreptul in cinematografie. Altii il vad ca pe o nebunie a unui regizor care nici macar nu era regizor - actorul Grigore Brezeanu - si a unui producator cu aere de mecena - Leon Popescu - care au strans, in 1912, 80.000 figuranti, visand sa intre in istorie. Actorii Nationalului au fost domnitorul Carol I (Aristide Demetriade- considerat, mai tarziu, regizor al filmului), Osman Pasa (Constantin Nottara), primul ministru Mihail Kogalniceanu (Ion Niculescu).
Constantin Nottara in rolul lui Osman Pasa (cinema "Eforie ", cea mai mare sala din Bucuresti la premiera "Independenta Romaniei")
La 6 iulie 2006, regizorul Nae Caranfil (fiul lui Tudor Caranfil) a dat „primul tur de manivelă” filmului său „Restul e tăcere”. În acesta sunt istorisite peripeţiile actorilor TNB legate de realizarea filmului, prin împletirea documentelor de epocă cu ficţiunea. Filmul beneficiază de un buget record pentru ultimii 25 de ani în România, anume 2,4 milioane de euro, fiind de fapt un proiect vechi de 13 ani al lui Caranfil. Conform spuselor regizorului, cartea din 1988 a tatălui său l-a introdus în atmosfera Bucureştiului acelor ani: „Ce vremuri! Un enfant prodige de 19 ani, care amestecă frustrări şi orgolii într-un proiect cinematografic de o ambiţie gigantescă, invers proporţională cu statura lui! Un «producător» mesianic şi vizionar care conversează direct cu Dumnezeu [...]! Ce vremuri”. Este de remarcat că în pofida informaţiilor documentate din acea carte, Caranfil propagă la rându-i mitul „Grigore Brezeanu - regizor şi scenarist”.
Imagine din filmul „Restul e tăcere”
Marius Florea Vizante, în rolul lui Grigore Brezeanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu