Cineastul a fost înmormântat la Cimitirul Bellu Catolic.
Preţuirea pentru Andrei Blaier, cineastul care a murit ieri-dimineaţă, la vârsta de 78 de ani, vine, în ceasul despărţirii sale de această lume, o dată cu regretele, atât de la prieteni, de la colegi, de la studenţi de-ai săi, cât şi de la publicul cinefil. "A fost regizor blând şi bun pedagog", spune un apreciat critic de film. Multă lume face trimitere la peliculele sale "Apoi s-a născut legenda", "Prin cenuşa imperiului", "Ilustrate cu flori de camp", "Lumini şi umbre", "Bătălia din umbră" – toate acestea fiind premiate în ţară sau în străinătate.
Andrei Blaier a fost renumit atât pentru creaţiile sale cinematografice, la care a colaborat de-a lungul anilor cu actori mari, cât şi pentru activitatea de pedagog, căci în calitatea sa de profesor universitar a format noi generaţii de regizori de film şi televiziune. A murit în locuinţa sa, după o lungă şi grea suferinţă, precum transmite Mediafax.
TVR Cultural difuzează mâine, 3 decembrie, de la ora 22.10, un dialog despre opera regizorului Andrei Blaier şi despre filmul "Ilustrate cu flori de câmp". Duminică, 4 decembrie, TVR 1 vă aduce o ediţie a emisiunii "Nocturne" care l-a avut ca invitat pe Andrei Blaier.
Opera artistică a lui Andrei Blaier cuprinde şi spectacole de teatru, de televiziune, dar şi peste 200 de scurtmetraje, documentare (scenariu şi regie). Cunoscutul regizor nu s-a limitat însă la a-şi realiza propriile producţii, ci s-a implicat şi în educarea unor noi generaţii de regizori de film şi televiziune. A fost profesor la Academia de Teatru şi Film (UNATC) între 1990 şi 1992, dar şi unul dintre fondatorii Facultăţii de Cinematografie din cadrul Universităţii Media din Bucureşti. Era decan onorific în această instituţie de învăţământ.
Andrei Blaier (n. 15 mai 1933, București - d. 1 decembrie 2011) a fost un regizor și scenarist român. A absolvit cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică în 1956. În paralel cu filmele de ficțiune, realizează multe producții documentare și utilitare în cadrul Studioului cinematografic București.
«Cineast îndeobște conformist» ( Tudor Caranfil în Dicționar de filme românești , ed. Litera 2002), realizează un film surprinzător, original, în 1975 - „Ilustrate cu flori de cîmp” (Premiul ACIN).
Alte filme premiate: „Apoi s-a născut legenda”, Phnom Penh, (1968); „Prin cenușa imperiului”, Premiul ACIN, (1976); „Lumini și umbre”, Premiul ACIN, (1982); „Bătălia din umbră”, Premiul ACIN, (1986).
Filmografie (regizor)
Ficțiune
Ora „H” - în colaborare cu Sinișa Ivetici, (1956)
Prima melodie - în colaborare cu Sinișa Ivetici, (1958)
Mingea - în colaborare cu Sinișa Ivetici, (1958)
Furtuna - în colaborare cu Sinișa Ivetici, (1960)
A fost prietenul meu, (1962)
Casa neterminată, (1964)
Diminețile unui băiat cuminte, (1967)
Apoi s-a născut legenda, (1968)
Vilegiatura, (1971)
Pădurea pierdută, (1971)
Cireșarii - serial TV, (1972)
Ilustrate cu flori de câmp, (1975)
Prin cenușa imperiului, (1976)
Urgia - în colaborare cu Iosif Demian, (1977)
Trepte spre cer, (1977)
Totul pentru fotbal, (1978)
Lumini și umbre - în colaborare cu Mircea Mureșan și Mihai Constantinescu, film TV, (1979-1982)
Întunericul alb, (1982)
Rîdeți ca-n viață, (1983)
Fapt divers, (1984)
Bătălia din umbră, (1986)
Vacanța cea mare, (1988)
Dreptatea, (1989)
Momentul adevărului, (1989)
Divorț din dragoste, (1991)
Crucea de piatră, (1993)
Terente - regele bălților, (1995)
Dulcea saună a morții, (2003)
Andrei Blaier, Ilinca Goia
Documentare
Instruiți, controlați, sancționați, (1970)
Prietenii, (1971)
Datoria, (1972)
Școala, (1975)
Avertismentul, (1975)
Despre București, (1975)
Manevra, (1975)
Munca politică de masă - film TV, (1976)
Acesta a murit la 1 Decembrie 2011
Filmografie (scenarist)
Ora „H”, (1956)
Despre o anume fericire, (1973)
Ilustrate cu flori de câmp, (1975)
Trepte spre cer, (1977)
Întunericul alb, (1982)
Rîdeți ca-n viață, (1983)
Vacanța cea mare, (1988)
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!
RăspundețiȘtergereCu tristete, din Arizona!