ALEXE RĂU Scherzo pentru regele Franţei

Terapia prin lectura  Apasa aici Alexe Rău Directorul Bibliotecii Naţionale a R. Moldova . Născut  23.12.1953  în satul Larga,Briceni,  Absolvent al USM(1975). Doctor în filosofie. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România. Din 1992 este director general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Redactor- şef al revistei „Magazin bibliologic”. Autor a numeroase eseuri,studii ştiinţifice in domeniul filosofiei,bibliologiei,literaturii,poeme publicate în Moldova,SUA,Franţa,Rusia,România,Serbia,Austria,Canada ş.a.   Debutează cu versuri la 14 ani în Tinerimea Moldovei.Publică apoi poezii,proză,eseuri în revistele Literatura şi Arta,Contrafort,Moment poetic,Viaţa Basarabiei,Sud-Est,Phoenix,Convorbiri literare,Cronica,Steaua,Porto Franco,Lectura,Bucovina Literară,Vatra ,Lumina(Serbia),Lumină Lină(SUA),Observator(Canada), Croniqle(Franţa), Axis Libry, Clipa astrală ş.a.     Din cărţile editate: Spune ceva (poeme), Ch.,Ştiinţa ,1993 (Premiile pentru debut la Saloanele de carte din Iaşi şi Cluj-Napoca(1984);Uniluconul(poeme),Ch,EUS,1997;Nuca lui Nevermore(poeme),Timişoara,Augusta,1999;Există şi un Dumnezeu al bibliologiei (eseuri),Ch.,Museum,2000, prefaţă de Nicolae Busuioc;Jurnal parizian,Ch,Ulisse,2001 (Premiul Fundaţiei Culturale în cadrul anului literar 2001); Ochiul din oglinda paginii (eseuri),Ch,Ulysse,2002);Pe noi nouă adu-ne (poeme),Ch.,Prut Internaţional,2003;Magister dixit(eseuri),Ch.,Museum,2004 (premiul pentru Eseu al Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2004,premiul pentru eseu al Salonului Internaţional de Carte Romanmeasca de la Iaşi,2005,); Absenţa e mai mare ca prezenţa (poeme),Ch.,Museum 2006,Premiul pentru poezie al  US din Moldova pe anul 2006); Fragil şi înaripat (poeme,Timisoara,Augusta,2007);Un fir cu plumb atârnat de un lucru fragil şi înaripat(eseuri),postfaţă de acad.P.Soltan,Ch.,Museum,2007;Dialoguri ,Ch.:Museum,2007;La verbvedere (eseuri),Ch.,Ulysse,2011, Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova; 101 poeme [în colecţia IDEAL] ,Bucureşti, Biodova,2012;Podul Mirabeau, poeme, postfaţă de A.-D.Rachieru, Ch.,Lumina 2012;Scherzo pentru regele Franţei[poeme, in colecţia Opera Omnia], Iasi, Tipo Moldova, 2013.     Prezent in antologiile „Poeţi din Basarabia” de A.-D.Rachieru, „Poezia acasă” de Iulian Filip. „101 poeţi cu 707 poeme”de Vasile Căpăţână.    A fost redactor şef al revistei Datina creştină şi al Almanahului bibliofililor din Moldova „Patrimoniu”.     A iniţiat şi a contribuit la desfăşurarea, în condiţiile interdicţiilor impuse de regimul sovietic comunist, a Festivalului de carte şi poezie Eminesciana.    A creat o disciplină academică nouă,Bibliosofia.A scris şi a susţinut teza de doctor în filosofie pe tema „Scrisul ca expresie a conştiinţei şi cale de cunoaştere a fiinţării”.         Referinţe critice:M..Cimpoi, A.Ştefănescu, C.Malinaş, A.-D.Rachieru, N.Leahu, M.Şleahtiţchi ,C.Trifan, N.Josu, M.Zeicu, A.Ciocanu, L.Ulici, Iu.Filip, E.Vasilescu ,V.Stancu, L.Vasiliu,V.Nastasiu, N.Busuioc,  I.Pachia Tatomirescu, S.Vicol, A.Ciocanu, D.Crudu ş.a..   Alte distincţii:Premiul „Peniţa de aur” al revistei „Biblioteca” din Bucureşti pentru eseistică biblilogică, Diploma UNESCO(2002), Medalia Uniunii Europene(2002), Medalia de aur a Fondului de Excelenţă din Geneva (2005),Medalia Meritul Civic, Medalia Eminescu,Ordinul pentru merit in grad de comandor al României, Ordinul de onoare, Titlul onorific „Om emerit”(2012). "În plin modernism programatic Alexe Rău scutură de praf şi naftalină straie folclorice scoase din sofaua bunicii, evidenţiind pietrele scumpe şi fluturaşii metalici, demonstrând croiala lor modernă, fineţurile ţesăturii prin care a trecut şi firul greu al dorului: „Pe tine / Leru-i ler te iubesc eu / Numai aşa cum spune Dumnezeu / Uşor ca fulgul şi ca piatra greu”. În fond, e un necomplexat de formule, un „conservator” dezinteresat, un spontan şi un primitiv risipitor de frumuseţi vechi de psalmi, romanţe, colinde şi descântece, care-şi transcrie senzaţiile şi trăirile în desene mai şocante: „Şi-acum un rece alb se scurge-ncet / Până la urmă totul e omăt..." Mihai Cimpoi Scherzo pentru regele Franţei : (Texte selectate în amonte): versuri ACEST  COPAC  TĂCUT Acest copac tăcut îmi este frate Căci el din trupul tatei-a răsărit Iar de există viață după moarte El poate fi chiar tata înfrunzit Către mormânt venit-am de departe Și când o floare-n păr mi s-a-ncâlcit Am zis că-acest copac îmi este frate Căci el din trupul tatei-a răsărit Iar trupul tatei cel atins de moarte Tot într-un pom fu pus la odihnit Trăim sub florile pomului frate Iar pomul-tată casă ni-e-n pământ Acest copac tăcut îmi este frate