28 iunie 1940 - ziua neagra a României, inceputul ocupatiei sovietice, a comunizarii tarii, a genocidului comunist sau Holocaustului Rosu.
Societatea Naţiunilor recunoscuse unirea republicii democratice Moldoveneşti cu România, iar Franţa şi Anglia garantasera la 12 aprilie 1939 frontierele regatului României. În schimb, Uniunea sovietică recunoscuse oficial toate pierderile teritoriale ale Imperiului Ţarist între 1917 şi 1921, cu excepţia Basarabiei. Hotărârea Sfatului Ţării din 27 martie 1918 era socotită de autorităţile sovietice ca fiind o înscenare imperialistă. În 1924, sovieticii înfinţaseră în Podolia ucraineană o republică autonomă moldovenească de 8.000 km² pe care Ian Sodrabs, zis Laţis, un comisar al lui Stalin, o declarase prefigurare a unei viitoare Românii socialiste, şi în care limba era scrisă în slove latine şi declarată română. Dar, din 28 februarie 1938, această formaţie politică devenise doar o bază pentru o viitoare anexare a Basarabiei, limba fiind de acum încolo declarată moldovenească, diferită de limba română, şi scrisă cu slove chirilice.
Ca urmare a protocolului adiţional secret al pactului Hitler-Stalin din 1939 şi prăbuşirii Aliaţilor apuseni în iunie 1939, un ultimatum este transmis României de către Uniunea Sovietică la data de 28 iunie 1940: România dispune de 48 de ore pentru a evacua Basarabia şi nordul Bucovinei, în caz contrar URSS va declara război. România cedează şi după 40 de ore, trupele sovietice şi ale NKVD-ului intră în teritoriile cerute şi în Ţinutul Herţei care nu era menţionat în ultimatum. În timpul retragerii pripite şi haotice a administraţiei şi armatei române din aceste teritorii, populaţia română/moldoveană a fost supusă la jafuri, torturi şi asasinate din partea comandourilor comuniste şi a trupelor NKVDiste. Alte acţiuni împotriva reprezentanţilor oficiali ai Statului Român în retragere au fost comise de unităţi militare sovietice şi de comuniştii locali.
După ce Basarabia a fost ocupată în 1940 de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părţi. Partea centrală a fost denumită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească şi era formată din 30.000 km² basarabeni, plus 4.100 km² de teritoriu de pe malul stâng al Nistrului. Sudul Basarabiei (de la Marea Neagră) şi partea de nord a acesteia, împreună cu nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, teritorii ce însumau 14.400 km², precum şi restul de 4.000 km² din fosta republică autonomă înfiinţată peste Nistru în 1924, au fost atribuite Ucrainei.
Ocupaţia sovietică din 1940 a însemnat atât distrugerea sistemului economic cât şi al identităţii naţionale în Basarabia, fiind deportaţi în Siberia, conform dispoziţiilor date de Stalin, zeci de mii de băştinaşi (în principal români, dar şi ucraineni şi ruşi ne-comunişti). La 14 iulie în acelaşi an, la ordinul lui Beria familiile românilor moldoveni deportaţi au fost dezmembrate şi deportate, bărbaţii fiind trimişi în lagăre diferite de cele unde au fost trimise femeile şi copii lor. Astfel bărbaţii au fost deportaţi în lagăre cum ar fi Kozeliscenski (500 bărbaţi), Futilovski (300 bărbaţi), iar restul familiilor lor alcătuite din femei şi copii în lagărele din Karaganda şi Aktiubinsk (11.000 de persoane). Aceste deportări s-au repetat şi în 1941 (înainte de începerea eliberării ordonate de Antonescu), fiind deportaţi în regiunea Omsk, 6.000 de români moldoveni, în timp ce în regiunea Kirovsk au fost trimişi 10.000 de români moldoveni. Dezmembrarea familiilor a fost aplicată şi în aceste cazuri, bărbaţii find separaţi de familiile lor.
Harta politicǎ a estului Europei din 1938 vǎzutǎ din perspectiva sovieticǎ de la vremea respectivǎ. Singurul teritoriu pe care nu puteau sǎ conceapǎ cǎ nu le aparţine era Basarabia.
"Atlas Kommandira RKKA. Moskwa. 1938"
Toate lucrările publicate în Uniunea Sovietică înainte de 27 mai 1973 nu au fost protejate de Convenţiile Internaţionale ale Copyrightului şi de aceea sunt domeniu public
Regiuni istorice ale Romaniei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu