Giorgio Strehler

1921 - S-a născut Giorgio Strehler, unul dintre cei mai compleţi oameni de teatru ai secolului XX. După ce montează în Elveţia (în timpul războiului) şi în Italia pentru mai multe companii, fondează la Milano împreună cu Paolo Grassi, Piccolo Teatro (1941), inaugurat cu „Azilul de noapte” de Gorki. A semnat afişele a circa 200 de spectacole, unele reluate în decursul anilor. Printre ultimele spectacole se numără „Elvira o la passione teatrale”(1987) şi „Faust fragmente” (1991) unde avea rolul titular. În 1968 fondează Teatro Azione, unde realizează „Cântecul călugăriţei lusitane” de P. Weiss - anticipînd teatrul sărac - şi „Sfânta Ioana a abatoarelor” de Brecht (m.25.12.1997). GIORGIO STREHLER, mare regizor reformator al scenei europene, a montat teatru şi operă cu acelaşi rafinament. Nimeni nu a acordat o atenţie atât de mare importanţei luminilor în spectacol. În acelaşi timp, a crezut cu tărie în puterea actorului de a străluci pe scenă. Trilogia vilegiaturii de Goldoni, Livada de vişini de Cehov, El Nost Milan de Bertolazzi, Opera de trei parale şi Viaţa lui Galileo Galilei de Brecht, Uriaşii munţilor de Pirandello, Regele Lear, Furtuna de Shakespeare sunt spectacole care l-au făcut celebru în toată lumea. Piesa preferată a lui Strehler rămâne Slugă la doi stăpâni de Goldoni, pe care a montat-o în şase variante. Ultima a avut premiera în 1997, marcând aniversarea a jumătate de veac pentru Piccolo Teatro, înfiinţat în 1947 de Giorgio Strehler şi Paolo Grassi. Reluând Arlecchino, Strehler a restituit teatrului o formă uitată, a redescoperit frumuseţea Commediei dell'arte. Famous opera productions Jeanne d'Arc au Bûcher (Arthur Honegger) La Scala, Milan (1946)Lulu (Alban Berg) Venice (1949)La favola del figlio cambiato (Gian Francesco Malipiero), Venice (1952)The Fiery Angel (Sergei Prokofiev) Venice (1955)L'histoire du soldat (Igor Stravinsky) Piccola Scala, Milan (1957)Un cappello di paglia di Firenze (Nino Rota) Piccola Scala, Milan (1958)Rise and Fall of the City of Mahagonny (Kurt Weill) Piccola Scala, Milan (1964)Die Entführung aus dem Serail (Mozart) Salzburg Festival (1965)Cavalleria rusticana (Pietro Mascagni) La Scala, Milan (1966)Fidelio (Beethoven) Florence (1969)Simon Boccanegra (Verdi) La Scala, Milan (1971), Vienna State Opera (1984)Le nozze di Figaro (Mozart) Paris (1973), Milan (1980)The Magic Flute (Mozart) Salzburg Festival (1974)Macbeth (Verdi) La Scala, Milan (1975)Falstaff (Verdi) La Scala, Milan (1980)Don Giovanni (Mozart) La Scala, Milan (1987)Così fan tutte (Mozart), Piccolo Teatro, Milan (1998) (note: Strehler died during the final rehearsals) Famous theatre productions Richard II, Shakespeare (1948)Julius Caesar, Shakespeare (1953)Coriolanus, Shakespeare (1957)Power Games (an adaptation of Shakespeare's first Henriad) (1965)Re Lear, Shakespeare (1972)The Tempest (play) Shakespeare (1978)Harlequin in all its version, the oldest and most famous Italian show (beginning from 1947)The Trilogy of Holiday (1954)Servant of Two Masters by Goldoni (1964)Il campiello (1975) by GoldoniPlatonov by Chekhov (1959)The cherry orchard by Chekhov (1955, 1974)The Mountain Giants (1947, Piccolo Teatro, Milan; 1966, Teatro Lirico/Piccolo Teatro, Milan; 1994 both in Milan and in Vienna at the Burgtheater), PirandelloAs You Desire Me (1988 to present) by PirandelloEl nost Milan (1955 and 1979) and Egoist by Bertolazzi (1960)The House of Bernarda Alba by García Lorca (1955)The Storm, Strindberg, Piccolo Teatro, (1980)The Visit of the Old Lady by Dürrenmatt (1960)The Great Magic by Eduardo De Filippo for drammaturgia contemporary (1985)Three Penny Opera by Bertold Brecht (1956)The Good Person of Setzuan by Bertolt Brecht (1958, 1981 and 1996)Saint Joan of the Stockyards by Bertold Brecht (1970)Galileo Galilei by Bertolt Brecht (1963)Das Spiel der Mächtigen, Salzburg Festival, 1974; Burgtheater, Vienna, 1975Trilogie der Sommerfrische (Trilogia della villegiatura), Carlo Goldoni, Vienna, Burgtheater, 197410 October 2005 A stretch of road in front of the Politeama Rossetti in Trieste has been dedicated to Giorgio Strehler. Karina