Mănăstirea Putna

1871 - Sărbătorirea a 400 de ani de la târnosirea mănăstirii Putna (amânată din 1869). Organizarea a fost făcută de către un comitet din care făceau parte M. Eminescu, A.D.Xenopol, I. Slavici. Au participat peste 3000 de persoane venite din toate provinciile româneşti. (14/26-15/27). Document:   În Putna comitetul conducătoriu îşi are biroul său într-un loc acomodat aproape de cuartire, cătră care onoratul public va avea să se adreseze cu orice dorinţă; el se va nizui a satisface dorinţelor şi a îndestula pre onoratul public român carele a ştiut îmbrăţişa ideia şi a sprijini junimea academică cu sacrificie în întreprinderea ei. Comitetul conducătoriu roagă pre onoratul public român de încrederea sa, dorindu-i ferecită întîlnire la mormîntul lui Ştefan cel Mare. Cernăuţi, 11 august/29 iuliu 1871 Ioan Slavici, m. p.    M. Eminescu, preşedinte               secret[ar] Documentul este întocmit de I. Slavici şi semnat, tot de el, în numele lui Eminescu. Comitetul central hotărăşte, încă la jumătatea lui iulie, ca îndată ce studenţii vor sosi în Bucovina, să aleagă un comitet pentru buna desfăşurare a lucrărilor. Nicolae Teclu, preşedintele comitetului central şi V. Bumbac, vicepreşedinte, rămîn la Viena, ultimul reţinut, cum ştim, de examene. Eminescu pleacă în ţară să conducă „campania de presă" (226,p. 111), iar Aurel Belesiu, membru în comitet, se întoarce în Crişana să facă propagandă în sprijinul serbării. Şedinţa de constituire a noului comitet se ţine la Cernăuţi în 19 iulie/1 august 1871 şi I. Slavici este ales preşedinte, M. Eminescu secretar, iar Pamfil Dan casier. Poetul nu participă la această şedinţă întrucît nu sosise din ,,ţară". Documentul precizează că funcţia de secretar: ,,completîndu-se prin Vasile Morariu". În 24 iulie/6 august, Eminescu se afla la Ipoteşti, de unde îi scrie lui Maiorescu (99, IV, p. 82 — 83), ca în 3/15 august 1871 să trimită din Cernăuţi, împreună cu Pamfil Dan, scrisoarea către Dumitru Brătianu. În ,,Albina" se specifică pentru semnătura lui I. Slavici: m.p. (manu propria), lucru care nu se face şi pentru cea a poetului. Să mai arătăm, în sfîrşit, că, în ,,Uniunea liberală" documentul este precedat de o scrisoare a lui Slavici în care cere să se publice în coloanele ziarului ,,aceste instrucţiuni" 4. Sînt mărturii indiscutabile că documentul este redactat de I. Slavici, semnat de el şi trimis ,,Albinei" şi ,,Uniunei liberale" cu semnătura lui Eminescu, fără ca poetul să-l vadă măcar. Sînt suficiente motive să nu-i atribuim acest text. Tipărim însă documentul aici ca o mărturie de epocă, cu informaţii preţioase privind cea mai importantă manifestaţie naţională organizată de studenţii români din Viena şi la pregătirea şi desfăşurarea căreia Eminescu are o contribuţie de seamă, încă nu îndeajuns pusă în lumină de istoria noastră literară. ___________ 1 ALB — 1, VI (1871), nr. 63, 5/17 aug., p. 2. 2 UNLI, I (1871), nr. 18, 5 aug., p. 3 — 4. 3 F, VII (1871), nr. 32, 8/20 aug., p. 381 — 382. 4 Numele lui I. Slavici este ortografiat Glaviciu atît în scrisoare, cît şi în document. Pentru Eminescu, se dă numai numele de familie. SERBAREA DE LA PUTNA ÎNTRU MEMORIA LUI ŞTEFAN CEL MARE Se publică în ,,Curierul de Iaşi", IX, nr. 92 — 93, 22 şi 25 august 1871, p. 1 — 3. Serbarea de la Putna se desfăşoară între 14/26 august — 16/28 august 1871 şi se cunosc, pînă acum, cel puţin trei descrieri ale festivităţilor. Cea dintîi dintre ele aparţine lui G. Dem, Teodorescu, Serbarea de la Putna, o suită de corespondenţe trimise din Bucovina ziarului ,,Românul" şi publicate în august 1871 1. A doua descriere, Serbarea de la Putna, este întocmită de Gr. Tocilescu, participant şi el la festivităţi şi publicată în ,,Telegraful" în septembrie 1871 2. Descrierea cea mai importantă a serbării o datorăm lui I. Slavici, Serbarea de la Putna, publicată în ,,Convorbiri literare" în 1903 — 1904 3. Memorialistul întocmeşte de fapt o mică monografie a serbării şi ea serveşte ca text de referinţă în cercetările închinate acestei manifestaţii organizate de studenţii români din Viena. Descrierea festivităţilor din Bucovina, de care ne ocupăm, vine să se alăture celor cunoscute pînă acum şi este, cronologic, a doua după corespondenţele lui G. Dem. Teodorescu, trimise de la Putna .Sursa: eminescu.petar.ro Aşezată la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, străjuieşte de peste cinci veacuri ţinutul legendar al Bucovinei. Cronicarul Ion Neculce istoriseşte astfel despre felul în care a fost ales locul pe care avea să fie zidită mănăstirea: „Ştefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariul“. Începute la 10 iulie 1466, după cucerirea cetaţii Chilia (1465), lucrările de construcţie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, vor fi terminate în anul 1469, slujba de sfinţire (târnosirea) având loc la 3 septembrie acelaşi an. S-au construit apoi Casa Domnească (1473), chiliile, zidul de apărare cu turnurile aferente şi Turnul Tezaurului, lucrările finalizându-se în anul 1481. De-a lungul veacurilor Mănăstirea Putna a trecut prin numeroase încercări ca incendii, năvăliri şi ocupaţii străine, cutremure, dar care n-au putut întrerupe desfăşurarea vieţii monahale şi lauda neîncetată adusă lui Dumnezeu.    După intrarea în 1775 sub ocupaţie habsburgică, mănăstirea va mai suferi o serie de transformări  exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, noi construcţii de chilii (1852-1856), modificări ale formei acoperişului bisericii (1859), lucrări mai ample asupra acesteia având loc în 1902 sub conducerea arhitectului vienez K. A. Romstorfer. Cele mai importante momente din istoria Mănăstirii PUTNA 4 iulie 1466 Voievodul Ştefan alege locul pe care va fi zidită biserica Mănăstirii Putna, trăgând cu arcul de pe Dealul Crucii. 10 iulie 1466 Conform Letopiseţelor putnene, se începe zidirea bisericii Mănăstirii Putna, care va fi terminată în anul 1469.  3 septembrie 1470 Are loc sfinţirea Mănăstirii Putna, ceremonie întârziată de campania contra tătarilor, terminată cu victoria de la Lipnic (Lipinţi) pe Nistru. 1 mai 1481 Se finalizează lucrările de zidire a clădirilor din incintă şi a zidurilor de apărare. 15 martie 1484 Un incendiu a distrus chiliile şi a afectat parţial şi biserica. În urma incendiului, Voievodul Ştefan a poruncit restaurarea bisericii şi pictarea ei, atât în interior, cât şi în exterior. 1 mai 1488  Voievodul Ştefan dăruieşte Mănăstirii Putna craniul Sfântului Ierarh Ghenadie.  2 iulie 1504  „Ştefan Voievod, care a domnit  în Ţara Moldovei 47 de ani şi trei luni a trecut  la veşnicele locaşuri în anul 7012 (1504), luna iulie, în ziua a doua, marţi, la ceasul al patrulea din zi (ora 10)“ şi va fi înmormântat la Putna. 20 aprilie 1517 Moare Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan şi este îngropat în Mănăstirea Putna. 14 ianuarie 1527 Moare Ştefăniţă Vodă, nepotul Sfântului Voievod Ştefan şi este îngropat în Mănăstirea Putna. 3 februarie 1531 Regele Sigismund al Poloniei menţionează numele Voievodului Ştefan cu epitetul „ille magnus“ (cel Mare). 1653 Este distrusă biserica Mănăstirii Putna, inclusiv pictura interioară şi exterioară. Din porunca domnitorului Vasile Lupu se va începe refacerea bisericii în anul 1653. Lucrările vor fi continuate de voievozii Gheorghe Ştefan şi Eustratie Dabija şi terminate în anul 1662. 1756-1760 Prin grija mitropolotului Iacov Putneanul, la Mănăstirea Putna se execută importante lucrări de restaurare. 26 aprilie 1775  Cu acordul Porţii şi al Imperiului Ţarist, nordul Moldovei, Bucovina, intră sub ocupaţia Imperiului Habsburgic. 14-16 august 1871  Are loc serbarea de la Putna organizată de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D.Xenopol, Ciprian Porumbescu şi Mihail Kogalniceanu. Au participat peste 3000 de români din toate provinciile ţării. 1901-1902  Arhitectul austriac K.A.Romstorfer restaurează biserica Mănăstirii Putna. 1904  Are loc comemorarea a 400 de ani de la adormirea Sfântului Voievod Ştefan. Costin Petrescu pictează portretul acestuia având ca model portretul domnitorului din Tetraevanghelul de la Humor.  15 mai 1918  Consiliul Naţional Român din Bucovina proclamă reintegrarea Bucovinei în componenţa României. 1966  La recomandarea UNESCO, împlinirea a 500 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna se celebrează pe plan mondial. 6 iunie 1976  Se inaugurează sediul actual al Muzeului Mănăstirii Putna. 1980-1982  Se întreprind noi campanii de cercetări arheologice pe latura de sud a incintei Mănăstirii Putna, menite să dezvăluie complet vestigiile Casei Domneşti din epoca lui Ştefan cel Mare. 1982 Încep lucrările de refacere a Casei Domneşti de la Putna. 15 august 1988  Se sfinţeşte Casa Domnească. 20-21 iunie 1992  Sfântul Sinod al B.O.R. hotărăşte canonizarea lui Ştefan cel Mare sub numele "Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt", cu data de pomenire 2 iulie. 2 iulie 2004  Se împlinesc 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a Slăvitului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.Sursa: Manastirea Putna Karina Karina