Elena Teodorini

1857: Elena Teodorini, soprană, prima artistă lirică din România care a evoluat pe scena Operei Scala din Milano (d. 1926).

Inregistrarile sunt foarte vechi

Amilcare Ponchielli "La Gioconda, opera in 4 acts (Parla (Arditi))" record 1903

Preghiera, La Gioconda

Elena Teodorini, născută Elena de Mortun (n. 25 martie 1857, Craiova - d. 27 februarie 1926, Bucureşti), a fost o mezzo-soprană, falcon şi soprană româncă. Elena Teodorini este prima cântăreaţă din România care a păşit pe scena teatrului Scala din Milano.

Copilǎria

Elena Teodorini, ultima divă a secolului al XIX-lea şi prima divă a României, s-a născut pe 25 martie 1857, la Craiova. Era nepoata actorilorIon Vlădicescu şi Raluca Stǎvrescu şi verişoara primară a Aristizzei Romanescu. A început studiul muzicii şi al pianului la vârsta de şase ani în oraşul natal.

La 14 ani, a plecat în Italia, fiind admisă la Conservatorul de la Milano, la clasele de canto şi de pian, unde a studiat cu pianistul şi compozitorul italian Adolfo Fumagalli.

Debutul

În 1877 a debutat ca solistă cu tenorul Armando di Gondi în Maria di Rohan de Gaetano Donizetti la Teatrul Municipal din Cuneo. În mod gradual, timbrul vocii sale s-a transformat, trecând de la gamma contralto la cea de mezzosoprană.

In urmǎtorii doi ani interpreteazǎ diverse roluri de mezzosopranǎ în Alessandria, Livorno, Pisa, Chieti şi la Opera din Bucureşti. În 1879 debuteazǎ la Teatro dal Verme în rolul Mariei din La Fille du Regiment ("Fiica regimentului") de Gaetano Donizetti şi în rolul lui Rachel, din opera Evrea ("La Juive") de Jacques Fromental Halévy.

Pe data de 20 martie 1880, la vârsta 20 ani, îşi face apariţia pentru prima oarǎ pe scena Teatrului La Scala din Milano, în rolul Margueritei din opera Faust de Charles Gounod, devenind prima româncǎ care a cântat pe aceastǎ scenǎ. În 1881 interpreteazǎ rolul Valentinei în Les Huguenots de Giacomo Meyerbeer.

Consacrarea

Cariera sa devine înfloritoare în urma premierei mondiale a operei Bianca da Cervia de Antonio Smareglia, din 1882, pusǎ în scenǎ în vechiul Teatro Colón din Buenos Aires, unde Elena Teodorini apare alături de tenorul dramatic Francesco Tamagno.

În perioada 1890-1891 a cântat din nou la Teatro alla Scala în opera lui Stanislao Gastaldon Mala Pasqua, bazatǎ, ca şi Cavalleria Rusticanape o nuvelǎ a lui Giovanni Verga.

În anul 1905 dǎ lecţii de canto la Académie Lyrique din Paris, având ca elevi pe Edgar Istraty şi Zina Brozia. În 1909 Elena Teodorini lasǎ Parisul pentru a pleca în Sud America, dând concerte la Montevideo, capitala Uruguay. În toamna lui 1909 fondează Academia Theodoriniîmpreună cu Hariclea Darclée şi Titta Ruffo. Are ca studenţi pe: Jole Lancelotti, Ofelia Villafane, Ada Giribone, Luisa V.de Kühn, Inocencia de Arce, Dellia Marteneli, Maruja Orbistondo, Emilia Martin, Leticia Rossi, Delia de la Cuesta, Teresina Vitulli, Clotilda Massey de Ortiz, Carolina de Ortega, Angelica Molina Grisol e Alcira Renée Casaglia.

Devine Director al Conservatorului Guvernamental din Buenos Aires în 1915.

Dupǎ anumite luni petrecute la New York şi Paris, se întoarce la Rio de Janiero în 1918, an în care fondeazǎ Escola superior de canto “ Ars et Vox” , în Avenida Rio Branco No. 90. Printre sudenţii acestei şcoli se numără: America Fontes, Bidú Sayão, Irena Baptista, Itala Cortez, Rachel Marques da Silva, Leonor de Rezende, Linda Cardenale, Nanita Lutz, Gloria Sattamini, Alvaro Caminha. Pe data de 6 aprilie 1922,Bidú Sayão cântă Doina Oltului scrisă de Grigore Vasiliu, îmbrăcată în costum popular românesc.

În toamna aceluiaşi an se intoarce în România, la Bucureşti, unde fondează Academia Nazională de Lirică. Rămâne in ţară până în anul1923, când pleacă într-o nouă călătorie în Brazilia. Aici organizează un festival în luna iunie, festival în care Bidú Sayão, interpretează încă o dată, cântece din repertoriul românesc.

Decesul

Elena Teodorini se stinge din viaţă pe data de 27 februarie 1926, la Bucureşti. În ziua de 16 mai 1995, Fundaţia Elena Teodorini fixează o placă memorială în marmură la Paris, în Rue de Tocqueville No 25, unde a fost fondată Académie Lyrique Roumaine şi reconstruieşte complexul memorial ridicat în onoarea cântăreţei în cimitirul Sf. Vineri din Bucureşti, distrus de cutremurul din 1977.

În perioada 1996 - 1997, dar în mod definitiv din anul 2002, cu ocazia aniversǎrii a 30 ani de activitate neîntreruptă, "Teatrul de Operă şi Operetă" din Craiova devine Teatrul Liric "Elena Teodorini".

Placa memorială a Elenei Teodorini din Paris