Cunoscut in istorie sub numele de Mahatma („Suflet mare“), marele om politic indian s-a nascut intr-o familie de comercianti din casta Vaisya, considerata inferioara in sistemul social traditional indian. Dupa primele studii intreprinse in India, a plecat la Londra pentru a se pregati in domeniul dreptului, beneficiind de ajutorul material al fratelui sau mai mare. La capatul studiilor, ca tanar jurist, a primit un post in Africa de Sud (la Pretoria), in cadrul comunitatii de emigranti indieni. Acestia, foarte numerosi in Africa de Sud, erau supusi sistematic discriminarilor rasiale. Debutul activitatii sale in slujba respectarii drepturilor omului a avut loc in 1907, cu ocazia adoptarii de catre guvernul sud-african a legii Asian Registration Act, considerata discriminatorie pentru emigrantii indieni. In urma protestelor sale, a fost pentru prima data inchis, pentru o scurta perioada de timp. A devenit popular printre indienii din Africa de Sud, fiind cunoscut si pentru Ferma Tolstoi, model de organizare comunitara pe baze egalitare intemeiata de G. in 1909. In aceasta perioada s-a conturat conceptia social-politica si filosofica promovata de G., numita „satyagraha“ („forta adevarului“) care avea la baza principiile renuntarii la ura si violenta si respectiv al recurgerii la iubire si daruire de sine in slujba semenilor.
Din anul 1915 a inceput activitatea politica efectiva a lui G. in India, scopul acesteia fiind pregatirea miscarii nationale pentru obtinerea independentei de sub stapanirea britanica.
Membru al Congresului National Indian (principalul partid politic din India) si-a impus doctrina care preconiza nonviolenta si boicotul la adresa autoritatilor britanice in urma reprimarii sangeroase de catre armata engleza a unei manifestatii indiene pasnice, la 13 aprilie 1919, la Amritsar.
Ca atare, Congresul National Indian a adoptat oficial tactica noncooperarii cu britanicii, manifestata prin neparticiparea indienilor la activitatile institutiilor oficiale ale statului, la sistemul oficial de educatie si respingerea platii taxelor sau impozitelor.
Ca atare, Congresul National Indian a adoptat oficial tactica noncooperarii cu britanicii, manifestata prin neparticiparea indienilor la activitatile institutiilor oficiale ale statului, la sistemul oficial de educatie si respingerea platii taxelor sau impozitelor.
In acelasi timp, s-a straduit sa unifice actiunea nationala a hindusilor cu cea a musulmanilor din India. Practic, intreaga populatie a Indiei a participat la actiunea de noncooperare si nesupunere civila a carei perioada de varf au constituit-o anii 1920-1921. Diferentele ireconciliabile dintre hindusi si musulmani au dus insa la incetarea colaborarii dintre cele doua fractiuni politice. Totusi, actiunea de eliberare nationala a Indiei a continuat, Partidul Congresului National Indian trecand de la obiectivul politic al obtinerii autoconducerii Indiei la cererea privind independenta nationala absoluta.
In 1931, G. a incheiat cu viceregele Indiei, lordul Irwin, Conventia de la Delhi, care prevedea suspendarea actiunii de nesupunere fata de autoritatile britanice in schimbul eliberarii indienilor arestati pentru activitatea lor politica si renuntarea la represalii. Nerespectarea de catre Anglia a promisiunilor cuprinse in Conventia de la Delhi a determinat reluarea nesupunerii civile si a boicotarii marfurilor engleze. Ca urmare, Congresul National Indian a fost declarat in afara legii, au fost arestate peste 120 000 de persoane intre care si G. Adoptarea unei legi electorale discriminatorii pentru indienii din categoriile sociale de jos l-a determinat sa declare greva foamei in inchisoare, la 8 mai 1933. A fost eliberat din inchisoare in aceeasi zi. Autoritatile britanice au conditionat eliberarea celorlalti detinuti politici de renuntarea la miscarea de nesupunere civila. In aceasta situatie, Partidul Congresului National a hotarat in 1934 anularea miscarii.
In anii premergatori celui de-al Doilea Razboi Mondial, divergentele cu Liga musulmana, partidul care reprezenta populatia de religie islamica a Indiei, s-au adancit, aceasta pretinzand, in 1940, reunirea Pakistanului, Kashmirului, Sindului si Belucistanului intr-un stat independent fata de India, de religie musulmana.
In 1942, Congresul National Indian a organizat mari manifestatii de strada in intreaga Indie pentru a forta autoritatile britanice sa acorde independenta deplina statului indian. Armata britanica a ripostat in forta, operand peste 60 000 de arestari. G. a petrecut in inchisoare perioada 1942-1944.
In 1942, Congresul National Indian a organizat mari manifestatii de strada in intreaga Indie pentru a forta autoritatile britanice sa acorde independenta deplina statului indian. Armata britanica a ripostat in forta, operand peste 60 000 de arestari. G. a petrecut in inchisoare perioada 1942-1944.
Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, Pakistanul s-a desprins de India ca stat musulman independent, iar autoritatile britanice au fost nevoite sa accepte independenta totala a Indiei. Proclamarea oficiala a independentei Indiei a avut loc la 15 august 1947, la New Delhi in prezenta lui G. si a lui Jawaharlal Nehru, prim-ministru al Indiei din 1947 pana in 1964.
Desi a fost un partizan convins al unitatii dintre hindusi si musulmani, adept al nonviolentei si comunicarii intre oameni, G. a cazut victima intolerantei religioase, fiind asasinat la 30 ianuarie 1948 de un membru al gruparii teroriste hinduse, Hindu Mahasabha.
Sursa:calificativ.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu