Cimitirul vesel din Sapanta

.

Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective.

Ineditul acestui cimitir este diferenţierea faţă de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, caracterul aparte a acestui cimitir a fost pusă în legătură cu cultura dacilor, a căror filosofie era bazată pe nemurire şi pe consideraţia că moartea era un motiv de bucurie, persoana respectivă ajungând într-o altă viaţă, mai bună.

Cimitirul îşi are originea în câteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraş. Astfel, în 1935, Pătraş a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică şi o atracţie turistică.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Cateva epitafuri:

.

Aici eu mă odihnesc
Stan Maria mă numesc
Cît am trăit pepămînt
Multă prescuram făcut
Aluat am frămîntat
Pîine am făcut la un sat
La patru mii de persoane
Să guste cînd lea fi foame
Vrutaş fi să mai trăiesc
Şi sămai îmbătrînesc
Dar viaţa olăsai 
La 76 de ai. Mr. 1970
.

Mă odihnesc pe vecie
Baba lui Moşu Ilie
Pînam trăit pe lume
Mult nea plăcut vacile
Să le mulgă laptele
Şiam hrăni fetele
Viaţa o lăsai 
La 58 de ai. 1954
.

Am trăit 82 de ani
Aci eu mă odihnesc
Măuris Ion mă numesc
Cîte zile am trăit
De lucru greu mam ferit
Miauvenit on ginere
Şi ma fost tot binele
Alexandru cel vestit
De mine mult sangrijit
Să-l trăiască Dumnezeu
Mai mult cît am trăit eu.
1964
.

Aici eu mă hodinesc
Pop Marie mă numesc
Alui George Deacului
Din mijlocul satului
Aş fi vrut să mai trăiesc
Şi să mai bătrînesc
Dar moartea nu ma lăsat
Şin mormînt ma aşezat
Tu moarte cu urît nume
Tînără mai dus din lume
Viaţa o lăsai la 15 ai. 
1937
.

Cît în lume am trăit
Tite Grigore mam numit
Să vă spun ce santîmplat
Stînd în pat mo fulgerat
Mama rău so supărat
Unu fecior o avut
Tinerel so dus în lut
Moarte perioai şi tu
Să nu e alt fecioru
Rămas bun iubită mamă
Neom vedea la judecată
Că viaţa o lăsai la 13 ai.
M. 1943
.

Cine vre strînge avere
Crească vită cu plăcere
Şi să scoale diminiaţă
Eu aşa am fost în viaţă
Aci se odihne batrîna
Stan Anuţa Deloaie.
A trăit 78 de ani
A dormit la anu 1958
.

Avionu mau adus
Dela spital dela Cluj
Eu aici mă odihnesc
Stan Anuţa mă numesc
Cîte zile leam avut
Grea viaţa-m petrecut
Şi grea boală am avut
Doctori mult mau tratat
În zadar au încercat
Că moarte nu mau lăsat
Pînăn pămînt mau băgat
Lavo patruzeci de ai
Viaţă o părăsai.
Mr. 1960