.
.
Achille-Claude Debussy (1862-191, este unul dintre cei mai influenti compozitori, creatorul unui stil inovativ, cu o finisare tehnica si cu un aer de natura poetica. Opera sa a constituit o evadare din conceptele traditionaliste. De asemenea, este considerat a fi cel mai important compozitor de pian, de dupa Frederic Chopin. Debussy s-a nascut intr-o familie de burghezi. Tatal sau detinea o pravalie si mai lucra si ca asistent tipograf si functionar. Mama sa era croitoreasa.
.
.
Mária Kovalszki piano, at the Academy of Music Ferenc Liszt, Budapest
.
Talentul muzical al lui Debussy a fost descoperit de primul sau profesor de pian, Mme. Maute de Fleurville, care sustinea ca studiase pianul cu Chopin. Mme. Maute l-a trimis pe Debussy la Conservator in Paris, unde a studiat timp de zece ani, intre 1872 si 1884. La inceput, Debussy a dorit sa devina un virtuoz al pianului; mai tarziu, a abandonat ideea unei astfel de cariere, dupa ce a picat la examenele de pian din 1878 si 1879.
.
.
Reverie - Claude Debussy
.
In 1880 participa la cursurile de compozitie ale lui Ernest Guiraud. Sub obladuirea sa, Debussy a castigat locul al doilea la concursul Prix de Rome in 1883 si primul loc in anul urmator cu cantoneta L'enfant prodigue, care l-a ajutat sa obtina o bursa de studiu la Vila de Medici in Roma timp de trei ani. Aparitia creatiei muzicale a lui Claude Debussy naste insa un curent absolut novator: impresionismul muzical.
Impresionismul este o miscare artistica, manifestata la inceput in pictura, mai tarziu si in muzica, mai ales in Franta, si care marcheaza desprinderea artei moderne de academismul traditional. Pictura impresionista s-a dezvoltat in perioada cuprinsa intre 1867 si 1886, caracterizata prin concentrarea asupra impresiilor fugitive produse de o scena sau de un obiect, asupra mobilitatii fenomenelor, mai mult decat asupra aspectului stabil si conceptual al lucrurilor. Compozitorul francez, creatorul unor noi "culori" muzicale afirma: Muzica nu este o dublura a versului, ea ii creeaza o dimensiune nouă.
.
.
.
.
Melodiile lui Claude Debussy sunt oarecum desprinse de armoniile asa-zisului acompaniament. Ele ne apar ca niste broderii de arabescuri pe un fond armonic incarcat de culorile diferitelor combinatii timbrale instrumentale. Aceste armonii, altfel sonorizate, sunt puse in lumina ca niste "pete de culoare". Tocmai de aceea muzica lui Debussy, prin natura ei, provoaca, nu atat o arhitectura sonora, cat mai ales o stare de sugestie, pe care capacitatile intuitive ale auditorilor, de o mare importanta pentru simtirea poeticii muzicale debussyste, o descopera prin audieri repetate.
.
.
Intelegerea muzicii lui Debussy, de exemplu, trebuie efectuata insa mai mult cu vocea interioara a Eului, printr-o contemplatie uneori chiar "visatoare". Compozitorul vine desigur in ajutorul auditorilor prin imagini sonore pline de sugestii, ca de exemplu in piesa Cloches á travers les feuilles (Clopote printre frunze) sau in suita de sapte piese miniaturale cu tenta programatica intitulata Coltul copiilor. Aici vom intalni expresivitatea sugestiva a unei muzici care intoneaza Serenada pentru papusa. Debussy ne propune chiar o "muzica picturala" prin piesa Nori din prima nocturna pentru orchestra.
.
.
.
Debussy place deorece, la audierea unor piese, melomanii descopera o noua conduita melodica si noi combinatii ritmice si armonice. Pentru multi auditori, mai putin pregatiti prin lipsa de cunoastere a spatiului cultural al timpului, ascultarea Cvartetului de coarde, a pieselor Preludiu la dupa amiaza unui faun sau a celor Trei nocturne, modernitatea melosului va soca cu siguranta.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu