1974
Descoperirea mormântul primul împărat chinez Qin Shi Huangdi
La data de 29 martie 1974, ţăranii sapa lângă Mount Li, în provincia Shanxi din nordul Chinei. Acest deal celebru este dedicat memoriei unui împărat vechi a cărui memorie a fost înecat în legendă.
Dintr-o data, fermierii au descoperit o pestera si, interior, ... un razboinic de teracota! El face parte din armata care pastreaza organismul pentru eternitate cu împăratul.
Aceasta este cea mai mare descoperire uimitoare arheologica de la mormântul lui Tutankhamon.
Descoperirea mormântul primul împărat chinez Qin Shi Huangdi
La data de 29 martie 1974, ţăranii sapa lângă Mount Li, în provincia Shanxi din nordul Chinei. Acest deal celebru este dedicat memoriei unui împărat vechi a cărui memorie a fost înecat în legendă.
Dintr-o data, fermierii au descoperit o pestera si, interior, ... un razboinic de teracota! El face parte din armata care pastreaza organismul pentru eternitate cu împăratul.
Aceasta este cea mai mare descoperire uimitoare arheologica de la mormântul lui Tutankhamon.
.
.
Qin Shi Huangdi (n. 260 î.Hr. - d. 10 septembrie 210 î.Hr. este primul împărat chinez, întemeietor al dinastiei chineze Qin, care a domnit între anii (221 - 210 î.Hr.).
Numele lui real Ying Zheng, primul împărat chinez a rămas în istorie ca numele de Qin Shi Huangdi, care înseamnă "primul împărat Ch'in" în mandarină, limba dominantă din nordul Chinei (în fosta ortografie chineza, numele este scris Ch'in Shih Huang-ti). El a trăit 247 - 210 î.Hr.
Qin Shi Huangdi (n. 260 î.Hr. - d. 10 septembrie 210 î.Hr. este primul împărat chinez, întemeietor al dinastiei chineze Qin, care a domnit între anii (221 - 210 î.Hr.).
Numele lui real Ying Zheng, primul împărat chinez a rămas în istorie ca numele de Qin Shi Huangdi, care înseamnă "primul împărat Ch'in" în mandarină, limba dominantă din nordul Chinei (în fosta ortografie chineza, numele este scris Ch'in Shih Huang-ti). El a trăit 247 - 210 î.Hr.
.
.
Proclamat împărat, Qin impune o necruţătoare fermitate. Lunga sa domnie aduce mii de victime (muncă forţată, executări in masa, taxe mărite, asuprirea populaţiei, pedepse frecvente, torturi).
.
.
.
.
Marele zid chinezesc, lung de 4000 kilometri, este realizat acum prin unirea complexelor de apărare de la hotarele nordice, printr-un uriaş efort uman.Pentru a opri înaintarea nomazilor(barbari)a poruncit să se ridice un zid.10 milioane de muncitori (formaţi din ţărani săraci) au muncit sub dogoarea soarelui,suferind de foame şi oboseală.Dintre ei,au murit un milion datorită bolilor sau oboselii. Lungimea zidului este de 5785 km În 213 î.Hr., sunt arse toate cărţile, pe tot cuprinsul imperiului. Hotarele sunt extinse prin cuceriri în N-E Coreei, N Vietnamului etc.).
Despotul imparat,desi era puternic in China,neavand nici un rival,avea obsesia nemuririi.Ii era teama de moarte si de aceea a cautat asa -zisul elixir al vietii(mercurul?) pana la moartea sa.Mergea intr-o caleasca de aur,la plimbarile sale zilnice.Ba chiar,intr-o noapte de vara a anului 221 î.Hr.,a murit in ea.
Este inmormantat cu fast,chiar si femeile care au fost amantele sale sunt ingropate cu el si chiar si muncitorii care au lucrat la mormant.La 4 ani de la moartea subită împăratului Qin, marile răscoale îl înlătură pe fiul şi succesorul lui Qin.
.
.
.
Qin a ordonat construirea mormântului său, în care era păzit de 7.000 soldaţi în mărime naturală, realizaţi din lut ars, devenit teracotă. Soldaţii mormântului său aveau lănci reale, care de luptă, respectiv cai de lut în mărime naturală. Mormântul împăratului se afla într-un palat subteran. Descoperirea ansamblului în 1978 a produs o vie emoţie în lumea arheologiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu