1621
Naşterea lui Jean de La Fontaine
Jean de La Fontaine sa născut la Chateau-Thierry, este un poet, moralist, dramaturg, libretist şi scriitor francez.
El a murit pe 13.04.1695 la Paris.
Cel mai cunoscut fabulist francez al secolului al XVII-lea, Jean de La Fontaine, fiu al lui Charles de La Fontaine, a fost un elev mediocru, lipsit de orice interes pentru invatatura. Isi incepe studiile primare la scoala din Reims si le continua la Paris, unde va urma cursuri de dreptul, obtinand titlul de avocat. In aceasta perioada cunoaste oameni apreciati la acea vreme, precum doamna de Sevigne, Scarron, Perrault, cei doi Corneille dar si pe Moliere. In anul 1657 scrie primul sau poem "Adonis" pentru care primeste 1000 de livre. Urmeaza "Visul de la Vaux" (1658) si o elegie in care deplange nimfele din Vaux - "Elegia nimfelor din Vaux" (1661). In anul 1664 publica o serie de nuvele in versuri imitate dupa Boccaccio si Ariosto, "Nouvelles en vers tiree de Boccacce et de l’Arioste". Incurajat de primele succese editeaza, un an mai tarziu, primul volum de povestiri, "Nuvele si povestiri ", care este urmat, in 1668, de un al doilea "Povestiri noi ". Sub titlul "Fabule alese" apare, in 1668, la 31 martie, editia originala a primelor sase carti de fabule. Acestea erau insotite de o prefata si erau dedicate fiului regelui, Delfinul. La Fontaine era convins ca fabula este cel mai pedagogic si cel mai direct mijloc de a transmite unui copil invataturi si cunostinte de care acesta are nevoie in viata. Dar, atunci cand a scris fabulele nu s-a gandit numai la copii, ci si la oamenii cei mai mari din ierarhia sociala care aveau cate ceva de invatat din istorioarele sale. Volumul de "Fabule" il plaseaza pe scriitor, pe atunci in varsta de 47 de ani, in randurile marilor creatori ai epocii. Desi, se vroia numai fabulist, tot in aceasta perioada va scrie "Dragostea lui Psyche si a lui Cupidon" (1669), al treilea si al patrulea volum de povestiri (1671 si 1674) si o noua culegere de fabule (1678) pe care le va dedica doamnei de Montespan. In aceeasi perioada o intalneste pe doamna de La Sabliere, o femeie bogata si culta, care primea in saloanele ei oameni de litere si savanti. A stat sub ocrotirea ei timp de douazeci de ani. Povestitor, poet, fabulist, autor de comedii precum "Eunucul" (1654), "Florentinul" (1685), "Cupa fermecata" (1688) si de scrisori pline de farmec, La Fontaine va fi indragit de posteritate in special pentru "Fabulele" sale, a caror perfectiune nu a mai atins-o nimeni. La Fontaine n-a pretins niciodata ca genul pe care-l abordase era ceva nou, dar a imbogatit aceasta scriere, al carui model era sec si laconic. Marea arta a lui o gasim in individualizarea personajelor, animale care capata caractere omenesti si vorbesc in spiritul psihologiei proprii, iar forta concluziilor sale este data de participarea sa ca povestitor. Folosirea unor cuvinte pe intelesul tuturor l-a facut apreciat si gustat de toate straturile sociale. Popularitatea operelor lui La Fontaine a rivalizat la acea vreme cu cea a cartilor bisericesti, fapt ce l-a facut pe criticul francez al secolului al XIX-lea, Desire Nisard sa afirme: "daca cineva n-are decat doua carti in casa, una dintre ele trebuie sa fie sigur a lui La Fontaine".Sursa:http://www.compendium.ro/
1919 illustration of Aesop's Fables by Milo Winter
Petrecuse cu chitara
toata vara.
toata vara.
Insa iata ca-ntr-o zi
cand vifornita porni,
Greierele se trezi
fara musca , fara rama,
fara umbra de farama.
Ce sa faca?…Hai sa ceara
la Furnica, pan’ la vara,
niscai boabe de secara.
-“Pe cuvant de lighioana,
voi plati cinstit cucoana,
cu dobanzi, cu tot ce vrei!…”
Dar Furnica, harnica,
are un ponos al ei:
nu-i din fire darnica
si-i raspunde cam rastit:
-Astă-vara ce-ai patit?
-Daca nu e cu banat.
zi şi noapte am cantat
pentru mine, pentru toti…
-„Joaca astazi daca poti!”
cand vifornita porni,
Greierele se trezi
fara musca , fara rama,
fara umbra de farama.
Ce sa faca?…Hai sa ceara
la Furnica, pan’ la vara,
niscai boabe de secara.
-“Pe cuvant de lighioana,
voi plati cinstit cucoana,
cu dobanzi, cu tot ce vrei!…”
Dar Furnica, harnica,
are un ponos al ei:
nu-i din fire darnica
si-i raspunde cam rastit:
-Astă-vara ce-ai patit?
-Daca nu e cu banat.
zi şi noapte am cantat
pentru mine, pentru toti…
-„Joaca astazi daca poti!”
Illustration for La Fontaine's Fable of the Grasshopper and the Ant, Jean-Baptiste Oudry and Dominique Sornique, 1729.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu