Jerry Goldsmith

2004

Moartea lui Jerry Goldsmith

Jerry Goldsmith - Greatest Hits

Nume naştere	Jerrald King Goldsmith
Data şi locul naşterii	10 februarie, 1929, Los Angeles,California
Data şi locul decesului	21 iulie, 2004 (75 de ani), Beverly Hills, California
Gen muzical	Soundtrack
Ocupaţie	Compozitor Dirijor Producător
Instrument(e)	Pian
Ani de activitate	1951 - 2003

Jerrald King "Jerry" Goldsmith (n. 10 februarie 1929, Los Angeles, California - d. 21 iulie 2004) a fost un compozitor american de muzică de film. A câştigat patru premii Emmy, un premiu Oscar pentru The Omen şi a fost nominalizat pentru încă 17 premii Oscar. A compus muzica pentru numeroase genuri, film sau televiziune, dar cel mai adesea este asociat cu filmele de acţiune, SF şi horror.

Goldsmith a compus muzica pentru multe genuri, inclusiv filme de război (The Blue Max), film noir (Chinatown), filme de acţiune (Rambo: First Blood si primele doua continuari), thriller erotic (Basic Instinct), filme sport (Rudy), comedii de familie (The Trouble with Angels), filme western (Breakheart Pass), adaptări după benzi desenate (Supergirl), filme de animaţie (The Secret of NIMH) şi SF (Total Recall, Alien şi cinci filme Star Trek). Abilitatea sa de a compune muzică terifiantă i-au adus singurul său premiu Oscar, pentru violenta sa coloană sonoră corală/orchestrală a filmului The Omen. A primit de asemenea premii Emmy pentru seriale ca drama despre Holocaust QB VII şi epicul Masada, precum şi pentru tema din Star Trek: Voyager.

Goldsmith a compus muzica pentru seria TV Waltons (inclusiv tema principală), o fanfară pentru prezentările de la Oscar şi muzica pentru unul dintre cele mai populare atracţii de la Disneyland, Soarin' Over California. Lui Goldsmith nu îi plăcea titlul de "compozitor de muzică de film". El considera că titlul de "compozitor" este mai mult decât suficient.

Ultima coloană sonoră a lui Goldsmith a fost în 2003, pentru filmul de acţiune/animaţie Looney Toons: Back in Action. Muzica sa pentru filmul lui Richard Donner, Timeline, din acelaşi an a fost respinsă datorită procesului complicat al post-producţiei. Totuşi, coloana sonoră a lui Goldsmith a fost lansată pe CD la puţin timp după moartea sa.

Dintre numeroasele coloane sonore, majoritatea nominalizate la Oscar, sunt de menţionat Freud, A Patch of Blue, The Blue Max, The Sand Pebbles, Planet of the Apes, Patton, Escape from the Planet of the Apes, Papillon, Chinatown, The Wind and the Lion, The Omen, Logan's Run, Islands in the Stream (recunoscut de Goldsmith ca fiind preferatul său personal), The Boys from Brazil, Capricorn One, Alien, The First Great Train Robbery, Star Trek: The Motion Picture, Twilight Zone: The Movie, Lionheart, The Russia House, First Blood: Rambo, First Blood Part II, Rambo III, Total Recall, Medicine Man, Basic Instinct, Hoosiers, The Edge, The First Knight şi The Mummy. Dintre toate coloanele sonore pe care le-a compus, Goldsmith a spus ca Basic Instinct a fost cel mai complex şi cel mai dificil, conform unui mini-documentar de pe ediţia specială DVD.

Una dintre cele mai puţin auzite coloane sonore ale lui Goldsmith a fost pentru filmul lui Ridley Scott din 1985, Legend. Scott i-a cerut lui Goldsmith sa compună o partitură orchestrală pentru film, dar care a fost auzită numai în cinematografele din Europa. A fost înlocuită cu o partitură pe sintetizator a lui Tangerine Dream şi melodii pop pentru versiunea americană datorită politicii studioului (partitura lui Goldsmith a fost restaurata pentru versiunea DVD).

Majoritatea coloanelor sonore ale lui Goldsmith din anii 1980 şi 1990 erau interpretate de Orchestra Filarmonicii Naţionale şi Orchestra Operei de Stat Maghiare.

Se spune ca prologul filmului din 1965 The Agony and the Ecstasy, compusă în perioada în care era mai puţin cunoscut, a rămas până la sfârşitul carierei sale unul din preferatele sale personale.

Trivia

• Muzica din filmul Islands in the Stream a rămas coloana sonoră preferată a sa.
• Fiica lui Goldsmith, Carrie, a fost la liceu cu James Horner, cunoscut pentru muzica din filmul Titanic, care a şi compus muzica pentru al doilea şi al treilea film Star Trek (Star Trek II: The Wrath of Khan şi Star Trek III: The Search for Spock). Contrar spuselor lui Horner, Joel Goldsmith a precizat că acesta a asistat la câteva dintre sesiunile de înregistrări ale lui Jerry.
• Pe comentariul de pe DVD al filmului Planet of the Apes el explica de ce nu a compus muzică pentru ultima scenă: "Charlton Heston a fost peste el însuşi" aşa că nu avea nevoie de muzică pentru a-l acompania.
• A considerat Total Recall ca fiind una dintre cele mai bune coloane sonore ale sale.
• A considerat muzica sa din The Secret of NIMH una dintre cele mai bune ale sale. A cerut încă trei săptămâni pentru a perfecţiona muzica sa, lucru neprevăzut în contract. A spus că a fost una dintre cele mai dificile proiecte pentru el datorită faptului că filmul nu era terminat când a început să compună muzica.
• Cu ajutorul compozitorului Joel McNeely a compus şi înregistrat muzica din Air Force One în doar trei săptămâni (înlocuind coloana sonoră compusă de Randy Newman). Mai târziu, Goldsmith a precizat ca nu va mai înlocui vreodată muzica unui compozitor într-un timp atât de scurt. Totuşi, a preluat cinci filme în care a înlocuit muzica altor compozitori, inclusiv The 13th Warrior (înlocuind muzica lui Graeme Revell).
• În 1997 a compus o nouă temă pentru studioul Universal Pictures, auzită prima dată înainte de filmul Jurassic Park: The Lost World.
• Goldsmith a trăit cu soţia sa, fosta profesoară şi cântăreaţă Carol Heather Goldsmith, în Beverly Hills. Ea a scris versurile şi a cântat în melodia "The Piper Dreams" din The Omen, precum şi o melodie din filmul Caboblanco.
• Ellen Edson, o fiică din prima sa căsătorie, care se spune că a interpretat în tema sa din The Waltons, este profesoară şi compune muzică folk.
• A murit după o lungă luptă cu cancerul de colon.
• Fiul său cel mare, Joel Goldsmith, este şi el compozitor şi a colaborat cu tatăl său pentru muzica din Star Trek: First Contact, compunând aproximativ 20 de minute de muzică.
• De-a lungul anilor 1990 a avut păr lung pe care îl ţinea legat în coadă. Aceasta a devenit imaginea sa de bază. În concerte, Goldsmith amintea adesea de o poveste în care Sean Connery a copiat imaginea lui Goldsmith în filmul din 1992, Medicine Man. În genericul final al filmului, Goldsmith este trecut ca "hair designer". S-a tuns în 2002, după mai bine de un deceniu cu păr lung.

Nominalizări şi premii

Premiile Oscar

• 1999 - Mulan
• 1998 - L.A. Confidential
• 1993 - Basic Instinct
• 1987 - Hoosiers
• 1984 - Under Fire
• 1983 - Poltergeist
• 1980 - Star Trek: The Motion Picture
• 1979 - The Boys from Brazil
• 1977
  
  
  • The Omen (cea mai buna coloana sonora)
  • The Omen (cea mai buna melodie)
• 1976 - The Wind and the Lion
• 1975 - Chinatown
• 1974 - Papillon
• 1971 - Patton
• 1969 - Planet of the Apes
• 1967 - The Sand Pebbles
• 1966 - A Patch of Blue
• 1963 - Freud

Globurile de Aur

• 1999 - Mulan
• 1998 - L.A. Confidential
• 1993 - Basic Instinct
• 1984 - Under Fire
• 1980
  
  
  • Alien
  • Star Trek: The Motion Picture
• 1975 - Chinatown
• 1967 - The Sand Pebbles
• 1965 - Seven Days in May

Premiile Emmy

• 1995 - Star Trek: Voyager
• 1981 - Masada
• 1976 - Babe
• 1975 - QB VII
• 1973 - The Red Pony
• 1966 - The Man from the U.N.C.L.E.
• 1961 - Thriller

Premiile BAFTA

• 1998 - L.A. Confidential
• 1980 - Alien
• 1976 - The Wind and the Lion
• 1975 - Chinatown

Premiile Grammy

• 1981 - Masada
• 1980 - Alien
• 1977 - The Omen
• 1976 - The Wind and the Lion
• 1975 - QB VII
• 1966 - The Man from the U.N.C.L.E.