Bătălia de la Kursk


Armata germană a pierdut peste 500.000 de oameni.
Bătălia de la Kursk (în limbile rusă: Курская битва, Kurskaia bitva; germană: Unternehmen Zitadelle – Operațiunea Citadela), 4 iulie 1943 – 20 iulie/23 august 1943), a fost ultima acțiune ofensivă de tip blitzkrieg de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial. Beneficiind de cele mai bune informații asupra intențiilor lui Hitler, sovieticii au proiectat, realizat și disimulat cu grijă mai multe inele de lucrări defensive și câmpuri minate și au concentrat și camuflat cu grijă numeroase rezerve cu scopul declanșării unui contraatac strategic. Bătălia de la Kursk, care include și mai mica bătălie de la Prohorovka, este considerată cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile și a inclus cea mai costisitoare zi de lupte aeriene din întreaga istorie. Germanii consideră drept bătălia de la Kursk numai Operațiunea Zitadelle, în timp ce sovieticii consideră că Zitadelle este numai faza defensivă a bătăliei, urmată de faza ofensivă formată din Operațiunile Kutuzov și Polkovodeț Rumianțev.


Deși germanii concepuseră inițial o lovitură ofensivă, apărarea bine organizată a sovieticilor nu numai că a stopat cu succes acțiunea germană, dar le-a permis să contraatace, după încheierea cu succes a fazei defensive, în două operațiuni consecutive:Operațiunea Kutuzov și Operațiunea Polkovodeț Rumianțev. După încheierea luptelor din arcul de la Kursk, sovieticii au câștigat definitiv inițiativa strategică de-a lungul întregii perioade care a mai rămas până la încheierea războiului. Din acest punct de vedere, bătălia de la Kursk poate fi considerată faza a 2-a a punctului de cotitură al războiului, în care prima fază este considerată victoria sovietică de la Stalingrad. Atacurile sovietice care au urmat eliminării forțelor germane de la Kursk au dus la eliberarea Oriloului și Belgorodului pe 5 august și a Kievului pe 23 august, împingându-i înapoi pe germani pe un front larg, primul succes sovietic de amploare din timpul unei ofensive de vară.

Bătătlia de la Kursk a demonstrat că frontul de răsărit a fost caracterizat de cea mai mare concentrare de trupe din timpurile moderne. Defensiva sovietică a fost atât de bine gândită, încât atunci când Armata Roșie a trecut la faza de contraatac, ea a fost capabilă să dezvolte ofensive pe patru axe separate de înaintare, evitând capcana întinderii prea mari a contraatacului. Această bătălie se numără printe subiectele de studiu din toate academiile militare moderne.






| Bătălia de la Kursk | |
| Parte a luptelor de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial | |
|---|---|
Tanc sovietic T-34 scos din luptă, tractat sub focul inamic de un blindat fără turelă. | |
| Informații generale | |
| Perioadă | istoriografia militară germană :4 – 20 iulie 1943 istoriografia militară sovietică : 4 iulie – 23 august 1943 |
| Loc | Kursk, Uniunea Sovietică |
| Rezultat | Victorie decisivă sovietică |
| Combatanți | |
Germania Nazistă | Uniunea Sovietică |
| Conducători | |
Erich von Manstein Günther von Kluge Hermann Hoth Walther Model | Gheorghi Jukov Constantin Rokossovski Nicolai Vatutin Ivan Konev |
| Efective | |
| 2.154 tancuri 800.000 – 900.000 infanteriști, 2.000 avioane | 3.600 tancuri 1.337.000 infanteriști, 2.500 avioane |
| Pierderi omenești | |
| istoriografia militară germană: 50.000 morți, răniți și prizonieri 300 tancuri 200 avioane, istoriografia militară sovietică: 500.000 morți, răniți și prizonieri 900 tancuri 200 avioane | istoriografia militară germană: 180.000 morți, răniți și prizonieri 1.600 tancuri 1.000 avioane ,istoriografia militară sovietică: 607.737 morți, răniți și prizonieri 1.500 tancuri 1.000 avioane - |
Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)
Frontul de răsărit în timpul bătăliei de la Kursk. Zonele portocalii reprezintă zonele de distrugere ale străpungerii iniţiale sovietice care s-a încheiat cu a treia bătălie de la Harkov. Zonele gri reprezintă înaintarea germană de la Kursk.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu