Ilinca Tomoroveanu

Este nepoata poetului Octavian Goga. Ilinca Tomoroveanu (n. 21 august 1941, București) este o actriță româncă de teatru și film.Ilinca Tomoroveanu a venit pe lume la trei ani dupa moartea poetului, iar in perioada copilariei sale, poeziile acestuia au fost interzise. Cea care ii povestea viitoarei actrite despre unchiul sau, "Nenea Tavi", era bunica ei, sora lui Goga.

Si-a petrecut aproape fiecare vara a copilariei la Rasinari, care devenise a doua casa, iar studiile au adus-o la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, pe care l-a absolvit in 1964. A fost repartizata la clasa profesorului C. Antoniu, asistent Ion Cojar, iar in ultimul an de studii a inceput sa joace la Teatrul National Bucuresti.

Din anul 2005 este director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, unde își continuă și cariera de actor. În 1990 devine membră UNITER, iar din 1999 este membră în senatul UNITER. A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.

Actoria

Ilinca Tomoroveanu a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, promoția 1964 (clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar).

A debutat pe scena cinematografică în 1960, în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar pe scena teatrală a debutat în anul 1964, la Teatrul Național București în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu (regia Horea Popescu).

După debut are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Național din București, cât și în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme.

În stagiunea 2008–2009, Ilinca Tomoroveanu a interpretat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” personajul Ilina Romescu din piesa Jocul ielelor, de Camil Petrescu. Piesa a avut premiera în 12 mai 2007.[2]

Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004).

Alte activități

Ilinca Tomoroveanu devine membră a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) în anul 1980, iar a Uniunii Teatrale din România (UNITER) din anul 1990. Din 1998 face parte și din senatul UNITER.

Din 1999 este președinte de onoare al Fundației Culturale „Zilele Octavian Goga”.

Din anul 2005 îndeplinește și funcția de director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București.

Roluri:

În teatru la televiziune

• Smaranda - „Ochii care nu se văd”, regia Dan Necșulea
• Dona Sol - „Hernani”, de Victor Hugo, regia Cornel Popa
• Vanda - „Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, regia Matei Alexandru
• Gena - „Titanic vals”, de Tudor Mușatescu, regia Horea Popescu
• Tița - „Bălcescu”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu

Cinematografie

• „Mândrie", regia Marius Teodorescu, 1960 (debut)
• „Dragoste lungă de-o seară", regia Horea Popescu, 1963
• „La porțile pământului", regia Geo Saizescu, 1965
• „Runda 6", regia Vladimir Popescu-Doreanu, 1965
• „Castelanii", regia Gheorghe Turcu, 1966
• „Frumoasele vacanțe", regia Karoly Makk, 1967
• „Războiul Domnițelor", regia Virgil Calotescu, 1969
• „Pentru că se iubesc", regia Mihai Iacob, 1971
• „Dincolo de orizont", regia Ștefan Traian Roman, 1978
• „De-aș fi Peter Pan", regia Gheorghe Naghi, 1991

Pe scena Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București

1964 Cristina „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, regia Horea Popescu

1964 Rosette „Să nu te joci cu dragostea”, de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter

1965 Ruja „Doamna lui Ieremia”, de Nicolae Iorga, regia Nicolae Massim

1965 Anca „Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu

1965 Crina „Patima roșie”, de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea

1966 Dona Ana „Castiliana”, de Lope de Vega, regia Horea Popescu

1966 Nuntașa „Nuntă însângerată”, de Federico Garcia Lorca, regia Miron Nicolescu

1967 Oana „Apus de soare”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu și Marietta Sadova

1968 Kathie „Heidelbergul de altădată”, de Wilhelm Meyer Forster, regia Victor Moldovan

1969 Iulia „Al patrulea anotimp”, de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet

1971 Silvia Domnișor „Să nu-ți faci prăvălie cu scară”, de Eugen Barbu, regia Sanda Manu

1972 Viorella Vidrighin „Un fluture pe lampă”, de Paul Everac, regia Horea Popescu

1972 Ina „Iadul și pasărea”, de Ion Omescu, regia Alexandru Finți

1972 Celesta Finley „Dulcea pasăre a tinereții”, de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet

1974 Lucille Desmoulins „Danton”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu

1977 Roxana „Cyrano de Bergerac”, de Edmond Rostand, regia N. Al. Toscani

1978 Berta „Generoasa fundație”, de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu

1979 Naștenka „Însemnările unui necunoscut”, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Ion Cojar

1980 Florence „Cavoul de familie”, de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu

1983 Natașa Golubeva „Între patru ochi”, de Alexandr Ghelman, regia Dan Necșulea

1986 Maria Sinești „Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Sanda Manu

1984 Gizi „Papa Dolar”, de Andor Gabor, regia Mihai Berechet

1989 Mara de Cylli, Tomlmay „Moștenirea”, de Titus Popovici, regia Mihai Manolescu și Horea Popescu

1990 Clitemnestra „Trilogia antică”, după Euripide și Sofocle, regia Andrei Șerban

1993 Uma „Ghetou”, de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză

1998 Doamna Alving „Strigoii”, de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat

2001 Ana Dmitrievna Karenina „Cadavrul viu”, de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag

2002 Salomia „Crimă pentru pământ”, după Dinu Săraru, regia și dramatizarea Grigore Gonța

2003 Mașa „Mașinăria Cehov”, de Matei Vișniec, regia Cristian Ioan

2007 Irena Romescu „Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga

Ştefan Ciubotăraşu Ilarion Ciobanu, Ilinca Tomoroveanu