
pentru Andrei Plesu am o stima aparte.
il stiu de cand era poate cel mai penetrant critic de arta pe care Televiziunea Romana il avea intr-o vreme.
alaturi de Dan Haulica a reprezentat pentru mine stindardul atragerii omului de rand catre frumos.
caci nimic mai deosebit la cineva decat talentul de a se face inteles de catre cei din jur chiar si atunci cand ceea ce ofera reprezinta de fapt un lucru ce nu este chiar la indemana oricui.
prin asta m-a castigat Plesu,si nu numai pe mine.
drumul de la manea la arta nu-i chiar atat de lung precum s-ar crede.
ramane doar sa ti se ofere scanteia cunoasterii iar glisarea se face pe nesimtite.
atunci cand eu am consimtit ca este momentul unei schimbari non-arta nu era chiar atat de infloritoare ca astazi,iar evantaiul cunoasterii era destul de tentant.
am fost ademenit fara prea mare greutate de acest om care a stiut sa transmita prin intermediul acelui dreptunghi de sticla ce il reprezenta candva televizorul,dorinta de frumos si de iubire.
caci asta este arta,o vesnica si sincera iubire.
imi voi permite deci,ca acest subiect pe care l-am botezat "plesime" sa inserteze fragmente din articolele semnate de Andrei Plesu in diverse publicatii.
fac asta pentru ca cel putin eu sunt incantat atunci cand ii citesc randurile........

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu