Astazi s-au implinit 115 ani de cand fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen a descoperit razele X.
Wilhelm Conrad Röntgen
Fizicianul german Wilhelm Conrad Roentgen a descoperit razele invizibile de natură necunoscută, care au fost numite raze X. În timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen, bombardând un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit că acesta emite radiații foarte penetrante, radiații pe care le-a denumit raze X (descoperire realizată în anul 1895).
Ele au fost denumite asa deoarece natura lor era necunoscuta. Razele X au fost numite mai tarziu radiații Roentgen sau Röntgen in cinstea fizicianului german.
Descoperirea, care permite oamenilor de stiinta sa faca primele radiografii de oase în interiorul unei fiinţe vii, au fost deschizatoare spre calea pentru radiologie şi au avut o importanţă deosebită pentru dezvoltarea în continuare a fizicii. La acea vreme, radiologii nu erau conştienţi de riscurile de dermatita şi nu se protejau împotriva radiaţiilor. Röntgen în decembrie 1901 va primi Premiul Nobel in fizica.
Mână cu raze X
Proprietățile radiațiilor X
Ele prezintă următoarele proprietăți:
în vid ele se propagă cu viteza luminii;
impresionează plăcile fotografice;
nu sunt deviate de câmpuri electrice și magnetice;
produc fluorescența unor substanțe (emisie de lumină); Exemple de substanțe fluorescente: silicat de zinc, sulfurǎ de cadmiu, sulfurǎ de zinc, care emit lumina galben-verzuie.
sunt invizibile, adică spre deosebire de lumină, nu impresionează ochiul omului;
pătrund cu ușurință prin unele substanțe opace pentru lumină, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mică, hârtie, lemn, sticlă ș.a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de pătrundere depinde de masa atomică și grosimea substanței prin care trec.
ionizeazǎ gazele prin care trec. Numǎrul de ioni produși indica intensitatea radiațiilor. Pe această proprietate se bazeazǎ funcționarea detectoarelor de radiații.
au acțiune fiziologicǎ, distrugând celulele organice, fiind, în general, nocive pentru om. Pe această proprietate se bazeazǎ folosirea lor în tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea țesuturilor bolnave.
Mâna doamnei Roentgen, primele imagini cu radiaţii X
Dar abia acum, folosind progresele tehnologice dezvoltate la CERN pentru crearea celor mai performante detectoare de fotoni din lume, necesare pentru experimentele de la acceleratorul Large Hadron Collider, LHC, s-a creat un nou tip fotografie de raze X, una în care zonele acelea cu nuanţe de gri să fie vizibile mai bine ca şi “culori”, căci fiecare din această “culoare” aduce informaţii noi despre acea zonă din organism şi astfel ajută ca diagnosticul medical să fie mai bun.
Fotografia nu va mai fi pe film, adică în format analog, ci va fi doar sub formă digitală, numerică. Aceasta pentru că detectoarele de particule acţionează de fapt ca şi imense camere foto digitale, adică sunt formate din foarte multe mini detectoare foarte mici, care sunt foarte sensibile şi spun dacă a trecut un foton de lumină, de raze X, pe acolo, sau dacă nu a trecut. Oferă aşadar o informaţie de 0 sau 1. Aceste mini detectoare creează aşadar un pixel din imaginea completă. De altfel, tehnologia care a permis dezvoltarea camerelor foto digitale – şi telescoapele spaţiale nu pot prelua decât fotografii digitale, transmise apoi pe Pământ pe bază de unde radio, ca succesiuni de 0 şi 1 – , precum şi aceste detectoare moderne de particule, a fost premiată in 2009, cu Premiul Nobel pentru Fizica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu