Aleksandr Soljeniţîn Arhipelagul Gulag

1973: Aleksandr Soljeniţîn publică Arhipelagul Gulag.

Arhipelagul Gulag  este o carte scrisă de Aleksandr Soljeniţîn, care tratează subiectul sistemului de lagăre de concentrare şi muncă silnică sovietic. Este o naraţiune complexă bazată pe mărturiile martorilor oculari şi pe surse primare de documentare, precum şi pe propriile experienţe ale autorului ca prizonier într-un lagăr de muncă din Gulag. Cartea a fost scrisă între 1958 şi 1968, după cum se indică la sfârşitul ei, şi publicată în 1973 în Occident. În URSS, a fost publicată în1990, când politica glasnost al lui Mihail Gorbaciov a permis acest lucru.

GULAG

A fost o ramură a poliţiei interne şi serviciilor de securitate sovietice care controla sistemul penal al lagărelor de muncă forţată şi a închisorilor şi lagărelor de detenţie şi de tranzit asociate. Cum aceste lagăre găzduiau criminali de toate tipurile, sistemul Gulag-ului a devenit cunoscut ca un loc pentru deţinuţii politici şi ca un mecanism de represiune a opoziţiei politice în Uniunea Sovietică. Chiar dacă a întemniţat milioane de oameni, numele a devenit familiar în occident după publicarea de cătreAlexandr Soljeniţîn a cărţii Arhipelagul Gulag în 1973 care făcea asemănarea dintre numeroasele lagăre împrăştiate în toată ţara cu un lanţ de insule.

Cartea lui Alexandr Soljeniţîn Arhipelagul Gulag nu a fost prima operă literară care a tratat problema lagărelor. Dar a fost prima care a demonstrat ca Gulag-ul a fost un instrument al represiunii guvernamentale îndreptată impotriva propriilor cetăţeni la o scară de masă.

Gulag-ul a ajuns să aibă o influenţa majoră asupra gândirii contemporane şi a devenit o parte a folclorului modern din Rusia. Multe cântece ale cântăreţilor-compozitori (cunoscuţi sub numele de barzi) descriau viaţa din lagăre, cele mai cunoscute nume Alexander Galich şi Vladimir Vîsoţki), nici unul dintre ei nu a fost întemniţat în lagăre.

Memoriile  unora ca Alexandr Soljeniţîn, Varlam Şalamov, Evghenia Ghinzburg, au devenit au simbol al sfidării în societatea sovietică. Scrierile, în mod special cele ale lui Soljeniţîn, învinovăţeau dur poporul sovietic pentru toleranţa şi apatia faţă de Gulag şi în acelaşi timp aduceau laude curajului şi hotărârii celor care fuseseră încarceraţi. Vezi de asemenea samizdat, disident, drepturile omului, Acordurile de la Helsinki.

Soljenitîn nu a ales întâmplator metafora „arhipelagului“ pentru a descrie sistemul lagarelor sovietice. Solovetki, primul lagar sovietic proiectat si construit cu intentia de a deveni o permanenta, s-a dezvoltat pe un arhipelag natural, ocupând insula dupa insula, preluând, pe masura ce cercul se largea, fostele biserici si cladiri ale unei vechi comunitati monastice.