Rudyard Kipling

 1865: Rudyard Kipling, scriitor, laureat al Premiului Nobel (d. 1936)

Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865 Bombay, India - d. 18 ianuarie 1936) poet şi prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) şi "If— " (1895), numeroase schiţe şi nuvele. În1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieţii a fost considerat îndeobşte poet şi i s-a oferit un titlu nobiliar şi postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling.

Motivaţia Juriului Nobel

"...pentru puterea de observaţie, originalitatea imaginaţiei, virilitatea ideilor şi remarcabilul talent narativ care caracterizează creaţia acestui autor de reputaţie mondială"

Kipling s-a născut la Bombay, India. Tatăl său a fost John Lockwood Kipling, profesor la Şcoala de artă Jeejeebhoy, iar mama sa Alice Macdonald. Se spune că părinţii săi s-au cunoscut la Lacul Rudyard din Staffordshire, în Anglia, aceasta fiind originea prenumelui lui Kipling. În copilărie a fost trimis în Anglia unde a fost crescut de o femeie numită doamna Holloway. Se presupune că lipsurile şi proasta îngrijire de care a avut parte până la vârsta de cinci ani, când a fost „salvat”, i-au influenţat scrierile, îndeosebi simpatia pentru copii. Mătuşa din partea mamei s-a căsătorit cu artistul Edward Burne-Jones, iar tânărul Kipling şi sora sa au petrecut, de la vârsta de şase ani până la 12, mult timp în Anglia, cu familia mătuşii, în vreme ce părinţii săi au rămas India. Kipling a fost verişor cu Stanley Baldwin, prim-ministru în trei mandate.

După o perioadă petrecută ca intern la United Services College, în 1881 Kipling se întoarce în India, la Lahore (în Pakistanul de azi) unde lucrau părinţii săi. A început să lucreze ca redactor la un ziar local, în paralel cu paşi în poezie; debutul său ca scriitor profesionist s-a petrecut în 1883 când a făcut primele vânzări.

Pe la mijlocul anilor 1880 a călătorit în jurul subcontinentului ca şi corespondent al publicaţiei Allahabad Pioneer. Lucrările sale literare încep să se vândă şi în 1888 publică şase cărticele de povestiri. Una dintre nuvelele acestei perioade este Omul care ar putea fi rege (The Man Who Would Be King).

În anul următor Kipling a început o lungă călătorie spre Anglia, trecând prin Burma, China, Japonia şi California, înainte de a traversa Statele Unite şi Oceanul Atlantic şi de a se stabili la Londra. Din acel moment faima sa a crescut rapid, fiind considerat vocea literară cea mai aproape asociată cu tendinţa imperialistă a vremii, din Regatul Unit. Primul său roman, The Light that Failed, a fost publicat în 1890. Probabil, cea mai celebră poezie a sa din această perioadă este "The Ballad of East and West" (Balada Orientului şi a Occidentului) (care începe astfel "Oh, Orientul este Orient şi Occidentul este Occident, şi cele două nu se vor întâlni niciodată").

În 1892 s-a căsătorit cu Caroline Balestier; fratele ei, un scriitor american, a fost prietenul lui Kipling, dar murise de febră tifoidă cu un an înaintea căsătoriei acestuia. În timp ce cuplul se afla în luna de miere, banca lui Kipling a dat faliment şi banii au ajuns pentru biletele de călătorie numai pentru întoarcerea în Vermont (unde locuia cea mai mare parte a familiei Balestie). În următorii patru ani, Rudyard şi soţia sa au locuit în Statele Unite. În această perioadă îşi dedică scrisul copiilor şi publică operele care îl fac cunoscut în zilele de azi, Cartea jungleişi urmarea A doua carte a junglei, în 1894 şi 1895.

După o ceartă cu socrii săi, se întoarce în Anglia împreună cu soţia sa şi, în 1897 publică Captains Courageous. În anul următor începe să călătorească în sudul Africii, aproape în fiecare vacanţă de iarnă. Acolo îl cunoaşte şi se împrieteneşte cu Cecil Rhodes şi începe să adune material pentru o altă operă clasică -- Povestiri pentru copiii mici, publicată în 1902. Kim – o altă operă memorabilă, văzuse lumina tiparului în anul precedent.

Poezia lui Kipling din această perioadă include "Gunga Din" (1892) şi "Povara omului alb” (The White Man's Burden) (1899); în domeniul non-ficţiunii se implică în dezbaterea despre răspunsul britanic în privinţa creşterii puterii navale a Germaniei, publicînd o serie de articole intitulate 'O flotă în devenire.

Prima decadă a secolului al XX-lea este martorul culmii popularităţii lui Kipling. În 1907 i se decernează Premiul Nobel pentru Literature; epilogul acestei realizări este publicarea a două volume de poezie şi povestiri alese -- "Puck of Pook's Hill" (1906) şi "Rewards and Fairies" (1910). Ultimul volum conţine poemul "If—". În 1995 un sondaj realizat de BBC a stabilit că acesta este poemul favorit în Marea Britanie. Acest îndemn la autocontrol şi stoicism este, fără îndoială, cel mai cunoscut poem al lui Kipling.

Kipling a continuat să scrie până la începutul anilor 1930, dar într-un ritm mai lent şi cu mult mai puţin succes decât înainte. A murit de hemoragie cerebrală la începutul anului 1936.

(Moartea sa a fost anunţată anticipat, în mod eronat de o publicaţie căreia Kipling i-a scris mucalit: „Tocmai am citit că am murit. Nu uitaţi să mă ştergeţi din lista abonaţilor.”)

După moartea sa opera lui Kipling a continuat să fie eclipsată de critică. Moda în poezie s-a îndepărtat de metrul exact şi de rime. De asemenea, pe măsură ce s-au prăbuşit imperiile coloniale europene, la mijlocul secolului al XX-lea opera lui Kipling şi-a pierdut actualitatea. Mulţi dintre cei care îl condamnă sunt de părere că scrierile lui Kipling sunt inseparabile de vederile sale politice şi sociale, în ciuda considerabilei arte literare a lui Kipling. Ei susţin că portretele eroilor săi indieni, care susţin punctul de vedere colonialist conform căruia indienii şi alte popoare colonizate ar fi fost incapabile să supravieţuiască fără ajutorul europenilor, ar fi rasiste. Exemplele pentru aşa-zisul său rasism menţionează "rase minore fără Lege" în "Recessional" şi referirea generică la popoare colonizate "jumătate diavol şi jumătate copil" în poezia "Povara omului alb". Antisemitismul lui Kipling reiese clar în scurtele episoade revistele Punch şi The Times conţinute în ultimul capitol din Ceva despre mine.

Apărătorii lui Kipling subliniază că rasismul strident al scrierilor sale este afişat de personaje fictive, nu de el, şi astfel descrie cu precizie personajele. Ei văd în vocea autorului ironie şi înţelesuri alternative în poezii, inclusiv în "Povara omului alb" şi în "Recessional".

În ciuda schimbărilor în atitudinea rasială şi în standardele literare ale poeziei, opera poetică a lui Kipling continuă să fie populară în rândul celor care îi apreciază vigoarea şi măiestria. Deşi era un poet de altă factură T.S. Eliot a editat O selecţie a versurilor lui Kipling (1943), cu toate că a comentat despre Kipling: "putea scrie poezie la evenimente – chiar dacă numai întâmplător!". Povestirile sale pentru adulţi se tipăresc încă şi au fost lăudate de scriitori diferiţi, ca Poul Anderson şi Jorge Luis Borges. Nu în ultimul rând, Kipling este cel mai apreciat datorită cărţilor pentru copii. Poveşti chiar aşa” au fost illustrate devenind cărţi de success iar după Cărţile junglei s-au făcut mai multe ecranizări de către Compania Walt Disney.

După moartea soţiei lui Kipling în 1939, casa sa, Batemans în Burwash, Sussex a fost încredinţată Fundaţiei Naţionale a locurilor de interes istoric sau frumuseţi naturale şi este azi muzeu public închinat scriitorului. În Marea Britanie există o Societate Kipling dezvoltată şi un internat îi poartă numele la Haileybury .

Mark Twain and Rudyard Kipling

The New York Times,
September 9, 1899
MARK TWAIN ON RUDYARD KIPLING.

A letter from Mark Twain addressed to a correspondent in Oklahoma is published in one of the Kansas City papers. It relates to Rudyard Kipling and was called out in an interesting manner. It seems that the students of Stillwater College, in Oklahoma, recently declared that Kipling was entitled to be regarded as the greatest living writer of English. Dr. Henry Walker of Oklahoma City disagreed with this verdict in a letter which he wrote to a paper published in Oklahoma City, and gave that proud eminence to Mark Twain instead. He sent Mr. Clemens a copy of his letter and has received the following reply:

"Dear Doctor Walker: I thank you ever so much for the impulse which moved you to write the article--and for the article, also, which is mighty good reading. And I am glad you praised Kipling--he deserves it; he deserves all the praise that is lavished upon him, and more. It is marvelous--the work which that boy has done the more you read the 'Jungle Books' the more wonderful they grow. But Kipling himself does not appreciate them as he ought; he read 'Tom Sawyer' a couple of times when he was coming up out of his illness and said he would rather be author of that book than any that has been published during its lifetime. Now, I could have chosen better, I should have chosen 'Jungle Books.' But I prize his compliment just the same, of course. I thank you gain and heartily. I haven't the language to say it strongly enough."

Bibliografie

Schoolboy Lyrics (Poezii lirice ale unui şcolar), Lahore, 1881

Departamental Ditties and Other Verses (Cântece funcţionăreşti şi alte versuri), Lahore, 1886

Plain Tales from the Hills (Povestiri simple din ţinutul deluros), Calcutta, 1883

Soldiers Three, The Story of the Gadsbys, In Black and White, 1888

Under the Deodars, The Phantom Rickshaw, Wee Willie Winkie, 1888

The Light that Failed (Lumina care s-a stins), New York, 1890

Life's Handicap(Handicapul vieţii) - povestiri , 1891

American Notes (Note despre America) - eseuri - New York, 1891

The City of Dreadful Night (Oraşul îngrozitoarei nopţi) - eseuri - Allahabad, 1891

Barrach-Room Ballads and Other Verses (Balade de cazarmă şi alte versuri), 1892

The Naulahka - A Story of West and East, 1892

Many Inventions (Multe născociri) - povestiri, 1893

The Jungle Book (Cartea junglei), 1894

The Second Jungle Book (A doua carte a junglei), 1895

Out of India (Departe de India) - eseuri- New York, 1895

The Seven Seas(Cele şapte mări) - versuri, 1896

Captains Courageous (Căpitanii curajoşi), 1897

The Day's Work (Munca zilnică) - povestiri, 1898

A Fleet in Being, 1898

Stalky & Co. - povestiri, 1899

Recessional and Other Poemes (Cântarea de pe urmă şi alte poezii), 1899

From Sea to Sea - Letters of Travel, 1899

Kim, 1901

Just So Stories for Little Children (Povestiri aevea pentru copiii mici), 1902

The Five Nations (Cele cinci naţiuni) - versuri, 1903

Traffics and Discoveries, 1904

Puck of Pook's Hill (Puck de pe dealul lui Pook) - povestiri , 1906

Actions and Reactions, 1909

Rewards and Fairies, 1910

Sea Warfare, 1916

A Diversity of Creatures, 1917

The Years Between (Anii interimari) - versuri, 1919

Land and Sea Tales for Scouts and Guides, 1923

The Irish Guards in the Great War, 1923

Songs for Youth (Cântece pentru tineret), 1924

Debits and Credits, 1926

Songs from the Sea (Cântece de pe mare), 1927

A Book of Words (O carte de cuvinte) - discursuri, 1928

Limits and Renewals (Limite şi reînnoiri), 1932

Something of Myself (Câte ceva despre mine însumi) - autobiografie, 1937

Thy Servant a Dog and Other Stories (Slujitorul tău câinele şi alte povestiri), 1938

Traduceri

Simple povestiri de pe coline, traducere Mircea Eliade, s.l. 1929;

Simple poveşti, traducere Viorica Oroveanu, Bucureşti, Editura Universul, 1945;

Cărţile junglei, traducere J. Giurgea, Bucureşti, Editura Tineretului, 1959;

Poveşti, traducere Simona Drăghici, Bucureşti, Editura Tineretului, 1967;

Stalky şi compania, traducere N.Steihardt, Bucureşti, Editura Universul, 1945;

Domnia-sa, preacinstitul elefant, traducere N. Steinhardt, Bucureşti, Univers 1978;

Kim, traducere J. Giurgea, Bucureşti, Viaţa romînească, 1990;

Se lasă noaptea, traducere Vlad Muşatescu, Galaţi, Porto-Franco, 1992;

Poveşti indiene, traducere Dana Covăceanu & als, Bucureşti, Editura Universul, 2008.

RUDYARD KIPLING

DACĂ

Versiune românească de

EUSEBIU CAMILAR

Dacă-ţi păstrezi temeiul, când toţi din jur anume

Te-acuză că prin tine pierdură-al lor temei,

Dacă te-ncrezi în tine când se-ndoieşte-o lume,

Şi totuşi ţii şi seama de îndoiala ei,

Dac-aşteptând, răbdării îi ţii oricând măsură,

Şi când, minţit de alţii, tu vei rămâne drept,

Sau, când, urât, tu însuţi n-o să ajungi la ură,

Şi n-o să fii cu alţii prea bun, nici prea-nţelept,

Dacă visând, tu totuşi nu-ţi faci din vis robie,

Dacă gândind, tu totuşi nu-ţi faci din gânduri ţel,

Dacă înfrunţi Triumful, Dezastrul de-o să vie,

Şi-aceste impostoare le vei trata la fel,

Dac-o să rabzi, văzându-ţi cuvântul spus de tine

Întors de vreun nemernic, şi-aşa la proşti să-l vezi,

Dacă-ţi găseşti strânsura de-o viaţă în ruine,

Şi vechile unelte le-apuci şi iar creezi,

Dacă aduni grămadă agoniseala toată,

Şi pe-o aruncătură de rişcă poţi s-o pui,

Şi-o pierzi, şi de la capăt o iei, muncind la roată,

Şi nici o vorbuliţă tu totuşi n-o să spui,

Dacă-ţi încorzi şi nervi, şi inimă, şi vine,

Când inima şi nervii îţi sunt de mult uzaţi,

Şi te vei ţine tare când nu mai ai în tine

Decât Voinţa care le spune „Rezistaţi!”

Dacă vorbind cu gloata tot demn rămâi, şi dacă

De Regi mergând alături tot demn vei rămânea,

Dacă vrăjmaşi sau prieteni nu pot vreun rău să-ţi facă,

Dacă pe toţi te bizui, dar nici pe unul prea,

Dacă vei şti, minutul mai trecător ca vântul

Să-l umpli cu durata secundelor, mereu,

Cu-ntreaga lui avere al tău va fi Pământul...

Mai mult: atuncea fi-vei un Om, copilul meu. 

Photo borrowed from: The Royal Windsor Website

The Rudyard Kipling Memorial Plaque on the south side of Kipling Building,