Alexandru "Draco" Suţu (Soutzo) (n. 1758, Constantinopol - d. 18 ianuarie 1821 (sau 19 ianuarie),Bucureşti), a fost un domnitor al Moldovei, caimacam şi domnitor al Ţării Româneşti.
Coat of arms of Wallachia and Moldavia during Alexandru Suţu's rule in Wallachia
1819
A fost domnitor al Moldovei între 28 iunie/10 iulie 1801 - 19 septembrie/1 octombrie 1802 şi domnitor al Ţării Româneşti de patru ori (20 iunie/2 iulie 1802 - 13/30 august 1802 (caimacam), 12/24 august 1806 -3/15 octombrie 1806, decembrie 1806, 5/17 noiembrie 1818 - 19/31 ianuarie 1821).
A fost Dragoman al Porţii (1799 - 1801). Numit domnitor în Moldova în locul lui Constantin Ipsilanti, care era bănuit de legături cu ruşii. Boierii din cele două Principate Române, sub influenţa ideilor din vest şi datorită politicii ruseşti, cereau cu insistenţă turcilor stabilirea unui tribut fix şi încetarea abuzurilor. Politica lui Napoleon din Egipt a făcut ca relaţiile dintre Rusia şi Turcia să se îmbunătăţească şi astfel, s-a ajuns la stabilirea uni tribut fix de 619 pungi pentru Ţara Românească şi de 135 de pungi pentru Moldova, iar durata unei domnii a fost fixată la 7 ani. Rusia urmărea să aibă un domnitor devotat în Moldova, astfel că i-a adus lui Suţu unele acuze, printre care şi aceea că grecii care îl înconjurau făceau abuzuri. Nu a apucat să răspundă acuzelor, pentru că în iulie 1802 a fost desemnat să domnească în Muntenia, lăsând în Moldova un caimacam, dar în octombrie este mazilit şi înlocuit pe ambele tronuri cu oameni devotaţi politicii ruseşti. Aceştia erau: Constantin Ipsilanti în Muntenia şi Alexandru Moruzi în Moldova. Ei trebuiau să domnească timp de 7 ani, conform cu noul tratat.
În preajma noului război ruso-turc (1806 - 1812), sultanul i-a destituit pe cei doi domnitori, iar Suţu a primit domnia Munteniei. Deoarece ruşii au intrat în Principatele Române, Poarta s-a văzut silită să-i pună în drepturi pe vechii domnitori.
În timpul ultimii domnii (1818 - 1821), simţind că tronul îi este ameninţat de revoluţia grecească ce se afla în pregătire, s-a grăbit să-şi adune avere fără scrupule. Se presupune că a murit otrăvit de eterişti care îl priveau ca pe o piedică în calea revoluţiei lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu