Elektra: Tragedia într-un singur act.
1909 - Premiera, la Dresda, a operei "Electra" de Richard Strauss (libretul de Hugo Hofmanstahl, după piesa lui Sofocle).
Audio 1932 - LIVE!
Göta Ljungberg, Karin Branzell şi Gertrud Kappel cântă Elektra Strauss "
Elektra este o operă de Richard Strauss, pe un libret în limba germană de către Hugo von Hofmannsthal, adaptat dupa drama lui din 1903, prima astfel de colaborare dintre multe altele dintre compozitor şi libretist. Acest libret a fost efectuat pentru prima data la Opera de Stat din Dresda la 25 ianuarie 1909.
Prima performanţă in Statele Unite ale operei în original, in limba germana, a fost la Grand Opera Company Philadelphia , la Academia de Muzică , Philadelphia la 29 octombrie 1931 cu Anne Roselle în rolul titular, Charlotte Boerner ca Chrysothemis, Margarete Matzenauer ca Klytaemnestra, Nelson Eddy ca Orest, şi Reiner Fritz.
Astăzi, opera rămâne o parte din repertoriul standard şi se efectuează frecvent.
Roluri
Premiere, 25 ianuarie 1909
(Dirijor: Ernst von Schuch )
Elektra ( Electra ), Agamemnon s fiica ' soprano Annie Krull
Chrysothemis , sora ei soprano Margarethe Siems
Klytaemnestra ( Clitemnestra ), mama lor, văduva lui Agamemnon contralto sau mezzo-soprana Ernestine Schumann-Heink
Ei confidentă soprano Gertrud Sachse
Ei trainbearer soprano Elisabeth von Boehm Endert
Un tânăr funcţionar tenor Fritz funingine
Un vechi slujitor bas Franz Nebuschka
Orest ( Oreste ), fiul lui Agamemnon bariton Karl Perron
Orest lui tutor bas Julius Puttlitz
Aegisth ( Aegistheus ), de concubin Klytemnästra tenor Johannes Sembach
Un supraveghetor soprano Riza Eibenschütz
Prima servitoare contralto Bender Franziska-Schäfer
A doua servitoare soprano Magdalena Seebe
A treia servitoare mezzo-soprană Irma Tervani
A patra servitoare soprano Anna Zoder
A cincea servitoare soprano Minnie Nast
Image from ancient Greek vase. Depicts Elektra (far left) and
Orestes (middle) killing their step-father Aegisth
from University of Texas.
In mitologie
In mitologie, ea este fiica lui Agamemnon şi a Clytaemnestrei. După uciderea lui Agamemnon, numai mila Clytaemnestrei o scapă pe Electra de mânia lui Aegisthus şi de moarte. Aegisthus o zăvorăşte însă pe Electra în palatul lui din Mycenae. Apoi, temându-se că va naşte urmaşi care-i vor lua tronul, el o căsătoreşte forţat cu un ţăran. La întoarcerea lui Orestes, Electra îşi îndeamnă şi-şi ajută fratele să-i omoare, la rândul lui, pe cei doi ucigaşi. Când Orestes e urmărit de erinii, ea e alături de el, înconjurându-l cu dragostea şi grija ei de soră. Mai târziu, Orestes pleacă împreună cu prietenul său Pylades în Taurida. În lipsa lui, zvonindu-se că ar fi mort, Aletes, fiul lui Aegisthus, uzurpă tronul cetăţii Mycenae. Electra pleacă atunci la Delphi, unde îl întâlneşte pe Orestes, se întorc împreună acasă şi-l detronează pe Aletes. Electra se căsătoreşte apoi cu Pylades, prietenul fratelui ei, cu care are mai târziu un fiu, pe nume Strophius.
Sinopsis
Elektra se bazează pe marea tragedie greacă cu acelaşi nume a lui Sofocle . O dramă a cărui temă este răzbunarea. Klytaemnestra ( Clitemnestra ), ajutata de ei concubin Aegisth ( Egist ), a asigurat uciderea sotului ei, Agamemnon , iar acum se teme ca crima ei va fi răzbunată de către copiii ei, Elektra ( Electra ), Chrysothemis , şi fratele lor Orest ( Oreste ).
Elektra, care este pasionata de răzbunare, încearcă să convingă timid pe sora ei de a ucide pe Klytaemnestra şi pe Aegisth. Orest, care era considerat ca fiind mort, soseşte, determinat de răzbunare pentru moartea tatălui său. El ucide pe Klytaemnestra şi pe Aegisth.
Opera se termină cu Elektra fericita, dansand pe mormântul lui Agamemnon. Cine a ştiut ca moartea ar putea fi atât de satisfăcătoare?
Dramaturgia muzicală
Poate fi segmentată în două părţi în funcţie de clarificările tonale şi dramaturgice, deşi atât modulaţia dintre tonalităţi – re minor şi Do major – , cât şi personajele care evoluează în discurs împreună cu motivele lor aferente sunt elemente comune ambelor diviziuni. La nivelul dramaturgiei personajelor principale există o deosebire. Partea întâi este concentrată asupra evoluţiei eroilor – Elektra, Chrysothemis, Klytemnestra – către
un punct culminant, protagonista dezvăluind mamei adevărul crud şi dureros: Klytemnestra va fi ucisă pentru răzbunarea morţii tatălui, aducând astfel în palat liniştea.
Partea a II-a este marcată de eliminarea Klytemnestrei din discurs şi de apariţia lui Orest, care participă în derularea acţiunii alături de ceilalţi protagonişti.
Ricarda Merbeth cântând în rolul de Chrysotemis
"Elektra"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu