O îndoliată reverenţă maestrului Marin Constantin

 Se cuvine sa reamintim ceea ce marele poet -Nichita Stanescu, scria despre ctitorul Corului National de Camera Madrigal: "Marin Constantin este nu numai creatorul corului Madrigal, dar a devenit un fel de monument natural al glasului uman in cantec si fara nicio indoiala unul dintre cei mai desavarsiti dirijori de voci umane cantatoare din lume…Om de mare tandrete, de o eleganta viguroasa, produs natural al cerului ca si Ion Creanga, decretat de George Calinescu monument al naturii si de ce nu , la randul nostru, nu l-am decreta pe Marin Constantin un monument al naturii, deci un produs natural ?... 
Ce se cuvine Madrigalului ?- O reverenta, 
Ce se cuvine lui Marin Constantin ? - Un omagiu". 
Prof.dr.Al.I.BADULESCU

Constantin Marin (n. 27 februarie 1925, Urleta - d. 1 ianuarie 2011) a fost un muzician, compozitor şi dirijor de ansamblu coral român, fondator, dirijor şi director pe viaţă al Corului Naţional de Cameră Madrigal. Este un specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească. Activitatea sa a fost apreciată entuziast de critici muzicali din intreaga lume, fiind distins cu numeroase premii şi distincţii interne şi internaţionale.

Şi fiul său, Ion Marin, este dirijor (austriac)

Angela Gheorghiu, Marin Constantin si Madrigal

A absolvit Facultatea de Pedagogie Muzicală (secţia Dirijat Coral) a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1944-1949) studiind cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie), Vasile Popovici (istoria muzicii), Florin Eftimescu (pian), Ştefan Popescu (cor), Teodora Stroescu (canto) şi Facultatea de Pedagogie, Psihologie şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti (1945-1949), sub îndrumarea profesorilor G.G. Antonescu, Mircea Florian, Dimitrie Gusti, Mihail Ralea, Tudor Vianu. A obţinut titlul de doctor în muzicologie (1985).

Compozitor şi dirijor, Marin Constantin a pus bazele corului Madrigal în 1963, fiind un specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc precum şi muzica tradiţională românească.

S-a dedicat muzicii, debutând ca dirijor de coruri studenţeşti şi de amatori precum Corul Universităţii şi Corul Sindicatului Învăţământ din Bucureşti (1949-1951). A fost asistent la Facultatea de Filosofie din Bucureşti (1948-1952). Din 1954, a fost şeful sectorului muzical în Casa Centrală a Creaţiei Populare (1954-1955), director general, dirijor al Ansamblului UTC din România (1951-1974), director adjunct al Direcţiei muzicii din Ministerul Culturii (1960-1965), apoi profesor la catedra de dirijat de cor la Conservator (din 1960, in ultimii ani profesor consultant). Între 1966-1969 a fost directorul general al Operei Române.

Maestrul Marin Constantin a fost membru al Uniunii Compozitorilor (din 1956), fiind autorul multor piese corale. A fost fondator al Corului Universităţii din Bucureşti (1948), Capelei Corale "Gheorghe Cucu" (1958), Corului Naţional de Cameră Madrigal (1963).

Mr Marin Constantin and Mr Jean-Michel Jarre

A fost dirijor şi director pe viaţă al Corului Naţional de cameră Madrigal. Din 7 iulie 1963, când a avut loc primul concert, până la concertul de adio din 1999, a fost dirijorul Corului „Madrigal” al Conservatorului Bucureşti, un ansamblu de excepţie, care s-a făcut cunoscut prin numeroase turnee în toată lumea, întreprinse de-a lungul anilor. Maestrul a susţinut peste 3.500 de concerte în ţară şi în lume, în festivaluri: George Enescu (România), Bordeaux (Franţa), Viena (Austria), Handel (Germania), UNICEF (Franţa), Toamna Varşoviană (Polonia, Anul Marcian (Veneţia, Italia), Primăvara la Praga (Cehia), Musica Antiqua Europae Orientalis (Polonia, Ohridsko Leto şi Belef (Belgrad), Olanda etc.

A înregistrat zece discuri sub genericul „Arta construcţiei şi interpretării corale” (comandă Columbia, SUA), CD-uri şi DVD-uri cu Madrigal, filme documentare.

Contribuţia în domeniul muzicii corale, ca dirijor şi compozitor, i-a fost recunoscută prin premii şi distincţii: premii la Concursul internaţional al Festivalului Mondial al Tineretului (Bucureşti -1953, Moscova -1957, Viena -1959), Premiul Criticii Muzicale Germane (Germania, 1971), „Il Sagitario d'Oro” (Italia, 1976), Diploma de onoare şi Premiul „Grand Due Adolf” (Luxembourg, 1979), Premiul excepţional A.T.M. (1983) pentru tratatul „Arta construcţiei şi interpretării corale” (1983), titlul de „Goodwill Ambasador UNESCO'” (1992), titlul „Omul Internaţional al Anului” (1990, 1992, 1994), titlul de „Doctor Honoris Causa” al Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca (1994), „Crucea Patriarhală a Sf. Sinod” din România (2000), Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofiţer (2000), Premiul pentru „Vocaţia măiestriei artistice”, oferit de Fundaţia Balcanii şi Europa (2006). Pentru întreaga activitate este menţionat în prestigiosul „The New Grove Dictionary of Music and Musicians”.

A primit şi titlul de doctor honoris causa al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca (1994).