Serghei Eisenstein este unul dintre cei mai mari regizori din Rusia.
El a regizat "Ivan cel Groaznic" - "Potemkin"
Deces în 1948
Serghei Mihailovici Eisensteina este remarcat în special pentru filmele Strike (1924), Crucisatorul Potemkin (1925) şi Octombrie (1927), precum şi istoricele epopei Alexander Nevski (1938) şi Ivan cel Groaznic (1944, 1958). Opera sa a influenţat profund regizorii vremii.
Pionier şi teoretician în arta montajului, Eisenstein a avut adesea de suferit, în calitatea sa de regizor de teatru şi de film, de pe urma fostului regim sovietic, de aceea artistul a ales ca formă de exprimare liberă desenul.
Trecând apoi la Eisenstein, publicul a fost introdus în etimologia numelui regizorului rus, care în limba germana se traduce fier-eisen şi piatră-stein. „În timpul vieţii numai prietenii şi apropiaţii ştiau că Eisenstein desenează pentru că nu arăta nimănui desenele sale şi ne-am gândit că acesta a fost hobby-ul regizorului, dar abia acum 20 ani am început să înţelegem de fapt ce e cu lirica şi grafica lui Eisenstein”.
Unul dintre desenele expuse, reprezentând un faun care cântă la un flaut, are o semnificaţie aparte. „Desenul a fost realizat de Eisenstein în ziua în care regizorul împlinea 50 de ani, la 23 ianuarie 1948. El ştia deja că urmează să moară în acel an, din cauza formelor întrerupte ale literelor rotunde din fraza «Astăzi am împlinit 50 ani» scris în trei limbi diferite. Un grafolog pe nume Sherman îi prezisese ministrului afacerilor externe moartea din cauza unor boli cardiace, bazându-se pe acelaşi fel de a scri”, a spus Kleiman.
„Filmul său din acea perioadă, Ivan cel Groaznic, fusese deja interzis de către cei de la putere, astfel, ştiind că nu mai are mult de trăit şi că nu mai are nici o şansă să continue în regia de film, Eisenstein s-a hotărât să dedice o serie de desene marelui balerin rus Vaslav Nijinsky, cel care juca rolul faunului în spectacolul «După-amiaza unui faun». Profilul personajelor din acel desen este făcut de la stânga la dreapta, ceea ce înseamnă că Eisenstein a încâlcat una din rigorile comunismului şi a desenat cu mâna stângă. Cel mai probabil, el fusese stângaci de mic şi obligat de tatăl său să folosească mâna dreaptă, iar prin acest desen el reuşeşte să se elibereze atât de sub puterea stalinistă, cât şi de sub tutela severă a tatălui său”.
Printre lucrări descoperi schiţe ale costumelor şi secvenţe din filme, dar şi desene care funcţionează ca un jurnal intim al autorului. Toate merită văzute, deoarece, aşa cum a mărturisit directorul Muzeului de Film de la Moscova, „Eisenstein scria pentru cenzură ceea ce voiau, iar ceea ce voia el de fapt să exprime se găsea în desene”.
Autor: Ştefan Barbu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu