Feodor Şaliapin

1873 - S-a născut basul rus Feodor Şaliapin (m.12.04.1938).

Feodor Ivanovici Şaliapin (n. 13 februarie (stil vechi: 1 februarie) 1873 laKazan – d. 12 aprilie 1938, la Paris) a fost unul din cei mai reunumiţi cântăreţi de operă din prima jumătate a secolului al XX-lea.Fedor Chaliapin Ivanovici (1873-1938) - cântăreţ, actor dramatic, a jucat în filme. Cu vârsta de 12 ani a participat la spectacole de teatru trupe, în primul rând ca un statistician, şi apoi un actor. In 1894, el a cântat în producţii la gradina St Petersburg suburbane "Arcadia". Din 1896 Mamontov Opera Moscova private. Din anul 1899 solist de conducere a Bolshoi şi Teatrul Mariinsky. Triumfător jucat în Milano "La Scala" (1901), Roma (1904), Monte Carlo (1905), Berlin (1907), New York (1908), Paris (1908), etc După Revoluţia din Octombrie, a condus partea artistica a Mariinsky Teatru. În 1922, nu sa mai întors de la excursii în străinătate. Din 1930 el a servit în cadrul companiei "Opera rus". A trăit în Paris, a murit de leucemie. (În 1984, cenuşa lui au fost transferate la cimitirul Novodevici din Moscova.)

Un oaspete viking povesteste oamenilor din Nijni-Novgorod despre tara sa, despre corabiile negre si valurile ce se sparg urland, de stancile inalte ale fiordurilor..

Feodor Saliapin -Aria vikingului din "Sadko" de Rimski-Korsakov

Şaliapin, în memorii, nu e lipsit de o ironie seacă, departe de orice nuanţă interpretabilă: „În fine, îmi amintesc despre o vecinătate a mea cu Gorki, în acelaşi Tilfis. Pe timpul când eu devenisem artist şi cântam în prima mea stagiune de pe bulevardul Golovin, Gorki era prin apropiere… în închisoarea fortăreţei Meteh”. Amândoi fuseseră ispitiţi de gândul sinuciderii. Gorki, în decembrie 1887, la 19 ani, după moartea bunicii sale. Cam la aceeaşi vârstă, la Tiflis, Şaliapin se hotărâse să-şi cumpere un pistol de la un armurier şi să se sinucidă teatral în magazinul respectivului. Mult mai târziu, a rămas celebră întâlnirea dintre cântăreţul devenit atât de popular în Rusia şi Maxim Gorki, trimis în exil, sub atenta supraveghere a poliţiei.

Era înainte de debutul lui Şaliapin la Scala din Milano, în 1902, în rolul lui Mefisto din opera lui Boito, pe care a readus-o strălucit în actualitate. Şaliapin reuşise cu greu să obţină pentru scriitorul exilat permisiunea de a veni, fie şi în trecere, la Moscova.

Kustodiyev Portretul Chaliapin. 1921

(Galeria Tretiakov de stat, Moscova)

Feodor Chaliapin sings Ivan Susanin's aria from the last act of Glinka's A Life for the Tsar

Kustodiyev BM Schiţa şi Portretul Chaliapin. 1921-1922

(Private Collection si Muzeul de Stat din Rusia, Sankt-Petersburg)

KA Korovin Portretul Chaliapin Artist. 1905

(Galeria Tretiakov de stat, Moscova)

KA Korovin Portretul Chaliapin. 1911

(Muzeul de Stat din Rusia, Sankt-Petersburg)

Serov VA Portretul Chaliapin Artist. 1905

(Galeria Tretiakov de stat, Moscova)

Chaliapin Serov ca Ivan cel Groaznic 1897

Golovin AY Portret de Artist Feodor Ivanovici Chaliapin în rolul lui Olofern. 1908

(Galeria Tretiakov de stat, Moscova)

Golovin AY Portret de Chaliapin ca Boris Godunov, o schiţă de pictura in 1912

(Moscow. Collection P. Nortsova)

Golovin AY Portret de FI Chaliapin în rolul Farlaf 1907.

(Sf. Peterbrugsky stat Muzeul Teatrului)

Kharitonov, NV FI Chaliapin ca Boris Godunov. 1916

(Teatrul National Museum. Bakhrushin, Moscova)

Golovin AY Portret de Chaliapin în rolul Mefisto

în opera lui Gounod "Faust" 1905

(Muzeul Brodsky Apartment)

Iakovlev AY Portret de Chaliapin în rolul lui Don Quijote, 1916

Câteva lucrări de artişti diferiti, ilustrând pe Fiodor Chaliapin

Portretul Kuznetsov de Chaliapin Fiodor Ivanovici 1902
(Muzeul de Arta Odesa)

Meshkov, VN FI Chaliapin pentru studierea rolul şi profesorul FFKeneman pian. 1907

Piatra funerara de pe mormântul Chaliapin în cimitirul Novodevici

sculptor AE Eletskii

Mormântul lui Şaliapin în cimitrul Novodevici din Moscova