Suprnumit de Voltaire "Molière al Italiei", Goldoni a scris peste 120 de piese în limba italiană, în dialectul veneţian şi în franceză.

Opera
1732: Gondolierul veneţian ("Il gondoliere veneziano")
1733: Amalasunta
1734: Belisario
1734: Griselda
1734: Rosmonda
1745: Slugă la doi stăpâni ("Il servitore di due padroni")
1748: Văduva isteaţă ("Vedova scaltra")
1750: Cafeneaua ("La bottega del caffè")
1751: Metresa hanului
1752: Femeile geloase ("Le donne gelose")
1753: Hangiţa ("La locandiera")
1760: Bădaranii ("I rusteghi")
1760: Casa nouă ("La casa nova")
1762: Gâlcevile din Chiogia ("Le barufe ciozote")
1777: Ursuzul binefăcător ("Le bourru bienfasant")
1787: Memorii folositoare istoriei vieţii sale şi a teatrului său ("Mémoires pour servir à l'histoire de sa vie et celle de son théâtre").

Importanţa operei
Goldoni a reformat comedia, înlăturând miraculosul, declamaţia, măştile tradiţionale şi punând accentul pe personaje, pe explorarea caracterelor acestora şi a psihologicului. Teatrul său se remarcă prin forţa evocărilor, dinamism, vervă satirică, umor şi optimism robust.


Bustul lui Carlo Goldoni, în apropiere de Catedrala Notre-Dame, în Paris
Monumentul lui Goldoni, Florenta, (sculptat de Ulisse Cambi

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu