1848 - S-a născut pictorul Sava Henţia. A participat la Războiul de Independenţă, schiţînd şi pictînd, ca un veritabil corespondent de război, scene de campanie (m.21.02.1904).Sava Henţia (n. 1 februarie 1848, Sebeşel, Alba - d. 21 februarie 1904), pictor român.
A vazut lumina zilei la 1 februarie 1848 în satul Sebesel (judetul Alba, lânga Sebes), fiind al cincilea fiu din cei 14 copii ai familiei preotului Ilie Hinza. Dupa absolvirea Scolii din Sebes, în 1862, Sava Hentia se stabileste la Bucuresti, unchiul sau, fotograful Zaharia Danciulescu, angajându-l ca ucenic la retusarea fotografiilor.
Între anii 1865-1870 urmeaza cursurile Scolii de Arte Frumoase din Bucuresti unde îsi însuseste mestesugul academic sub îndrumarea profesorilor Gheorghe Tatarescu si Theodor Aman. Obtine o bursa de studiu la Paris. Aici se înscrie la "Academia de Belles Artes", devenind elevul pictorului Alexandre Cabanel.
La terminarea studiilor revine în Bucuresti, fiind numit în 1873 profesor de desen si caligrafie la Azilul "Elena Doamna". În 1877 Sava Hentia face parte, alaturi de C.P. Szathmary, N. Grigorescu, G.D. Mirea si altii, din grupul de pictori atasati Marelui Cartier General al Armatei, cu scopul de a imortaliza aspecte din razboi. Lucrarile sale din perioada campaniei militare au fost medaliate, cea mai mare parte a lor fiind achizitionate pentru colectia regala.
Dupa terminarea razboiului, Sava Hentia îsi reia munca de profesor, lucrând deopotriva ca pictor, desenator, decorator de interioare si ilustrator de carti. Atunci când a încetat din viata, în 21 februarie 1904, Sava Hentia a lasat posteritatii o opera bogata (peste 500 de portrete, compozitii istorice, peisaje, naturi statice, scene de gen, subiecte mitologice si alegorice), rezultate ale unei activitati artistice de exceptie.sebesonline.ro
A participat la Războiul de Independenţă (1877-1878), timp în care a pictat numeroase scene de campanie, fiind considerat un adevătrat reporter de război. Din acea perioadă au rămas desenele Soldat călare, Trecerea Dunării la Corabia, Lângă Lagărul din Calafat. Alte desene au devenit ulterior compoziţii executate în acuarelă şi ulei, între care se reliefează lucrările Întâlnirea şi Transport de provizii pe front.
A fost primul profesor al pictoriţei Ottilia Michail Oteteleşanu (între 1899 si 1903), înainte ca aceasta să fie descoperită de Nicolae Grigorescu, în anturajul casei regale.
Între anii 1901-1902, Sava Henţia ia parte la lucrările de restaurare din Mănăstirea de la Brebu, participând la refacerea picturii tâmplei şi altarului.
De asemenea, în interiorul bisericii ortodoxe de zid a cimitirului (sec. XVIII) din municipiul Sebeş există lucrări ale lui Sava Henţia.
La Mănăstirea Cernica, în biserica principală a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, în pronaos se găsesc portretele ctitorilor acestei biserici, operă a pictorului Sava Henţia.
Lucrările sale sunt expuse în multe muzeee între care: Muzeul Colecţiilor din Bucureşti , Muzeul orăşenesc "Ioan Raica" din Sebeş , Muzeul de Artă "Casa Simian" din Râmnicu Vâlcea, Muzeul de Artă din Constanţa, Muzeul "Teohari Antonescu" din Giurgiu, Muzeul de artă din Braşov, Muzeul de artă judeţean Prahova "Ion Ionescu-Quintus"din Ploieşti,
În satul Sebeşel a existat Casa memorială "Sava Henţia”, aflată pe lista monumentelor istorice. Casa s-a degradat continuu, iar în noaptea de 23/24 septembrie 2001 s-a dărâmat acoperişul casei memoriale. În consecinţă, a fost scoasă de pe lista monumentelor istorice.
Galerie
Moara 1881
Targul Mosilor
Casa la marginea orasului
Doamna Davila cu fiul
Secretul 1871
Flori
Tarancuta 1881
Tarancuta 1886
Intalnirea
Fata cu porumbei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu