Andrei Bathory

1599 - Cardinalul Andrei Bathory devine principe al Transilvaniei.

Andrei Báthory (în latină Andreas Bathoreus, în poloneză Andrzej Batory, în maghiară András Báthory) (n. 1566 – d. 3 noiembrie 1599, Sândominic) a fost din 1589 arhiepiscop de Varmia, apoi, în anul 1599, principe al Transilvaniei şi suzeran al Ţării Româneşti.

A crescut la Cracovia, la curtea lui Ştefan Báthory, unchiul său, devenit rege al Poloniei şi Lituaniei în decembrie 1575. După moartea unchiului său la sfârştul anului 1586 a fost sprijinit de cancelarul Jan Zamoyski pentru moştenirea coroanei, însă regina Ana de Jagiello, văduva lui Ştefan Báthory, a reuşit să impună pe tronul Poloniei pe propriul ei nepot, Sigismund Vasa. În aceste condiţii Andrei Báthory, cardinal încă din 1583, a obţinut în 1589 demnitatea de prinţ-arhiepiscop de Varmia, pe care a păstrat-o până la moarte.

Ţărani secui aducând lui Mihai Viteazul capul lui Andrei Bathory

În data de 24 aprilie 1595 Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei şi văr cu Andrei Báthory, l-a înlăturat pe Aron Tiranul de pe tronul Moldovei şi l-a impus pe Ştefan Răzvan, care a recunoscut suzeranitatea lui Sigismund (pro-habsburgic). Ieremia Movilă, celălalt pretendent la tronul Moldovei, a recunoscut pe 27 august 1595 suzeranitatea polonă şi a declarat Moldova drept "membru credincios şi inseparabil" al coroanei polone. Pe 13 decembrie 1595, în lupta de la Areni, oastea polonă condusă de cancelarul Zamoyski a înfrânt oastea lui Ştefan Răzvan şi l-a impus pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei.

În data de 26 octombrie 1596, în bătălia de la Keresztes (în apropiere de Eger), forţele unite ale imperialilor şi ale lui Sigismund Báthory au fost înfrânte de oastea otomană. Pe 29 martie 1599 Sigismund Báthory a renunţat la tronul Transilvaniei. Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Báthory, apropiat al politicii polone, ceea ce a însemnat renunţarea Transilvaniei la o politică ofensivă faţă de Imperiul Otoman.

În data de 26 iunie 1599 domnul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul, care în decembrie 1596 (după bătălia de la Keresztes) făcuse pace cu turcii şi primise steag de domnie de la Înalta Poartă, a încheiat la Târgovişte un tratat cu Andrei Báthory, prin care recunoştea suzeranitatea acestuia şi-i promitea că-l va anunţa asupra oricărei primejdii.[1] În schimb Andrei Báthory a recunoscut domnia ereditară asupra Ţării Româneşti în familia lui Mihai Viteazul.

Mihai Viteazul, ca şi împăratul Rudolf al II-lea, dorea inlaturarea lui Andrei Bathory si scoaterea Transilvaniei din sistemul politic polon favorabil aliantei otomane. In octombrie 1599 Mihai Viteazul il invige la Selimbar pe Andrei Bathory, intra in Alba Iulia proclamandu-se domn al Transilvaniei.