Hans Mattis Teutsch

1960 - A murit Hans Mattis Teutsch, pictor, sculptor şi teoretician al artei, unul dintre artiştii reprezentativi pentru avangarda românească (n.13.08.1884).

Hans Mattis-Teutsch, cunoscut şi ca János Mattis-Teutsch (n. 13 august 1884, Braşov - 17 martie 1960, Braşov) a fost un artist expresionist: pictor, sculptor, grafician.

De origine maghiară şi germană, a studiat, timp de un an, la Academia de Arte Decorative din Budapesta, cu pictorul maghiar Rippl-Ronai, apoi, din 1903, la Academia Regală din München, unde a studiat cu Wilhelm von Rümann (1850–1906), şi Baltasar Schmitt (1887–1942), oscilând în arta sa între art nouveau, post-impresionism şi fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat şi constructivism.

Din respect pentru tătăl său vitreg, a adoptat în anul 1904 numele de Teutsch, pe care l-a ataşat numelui său de naştere, Mattis.

În anul 1908 a început activitatea didactică la Liceul Industrial din Braşov, unde a lucrat, cu mici întreruperi, toată viaţa.

Prima menţiune în presă a lui Mattis-Teutsch datează din 1911, când revista culturală din Braşov, „Die Karpathen", avându-l ca editor pe scriitorul şi poetul Adolf Meschendörfer, îl prezenta pe tânărul sculptor Johann Teutsch ca pe un artist în devenire în care se puteau pune mari speranţe, fiind inserate şi reproduceri a două din lucrările sale.

Între 1910 şi 1925, Mattis-Teutsch a cunoscut lucrările lui František Kupka, care venise de la Praga la Paris, unde lucra din 1896.

A fost la curent şi cu tendinţele grupului Der Blaue Reiter, al cărui Almanah a apărut în 1912.

În 1918 s-a alăturat grupării "Abstrakte Gruppe der Sturm", în cadrul căreia a avut o expoziţie personală, la Berlin.

Prima expoziţie personală semnată Mattis-Teutsch a avut loc în 1920, la Bucureşti, unde expune pictură, sculptură şi linogravură, fiind bine primită de criticii de artă, chiar admirat pentru cutezanţa de a expune lucrări în stil expresionist.

Ca reprezentant al avangardei în România, Mattis-Teutsch a fost activ în grupul format în jurul revistei de avangardă Contimporanul, în 1922, alături de Victor Brauner, M.H. Maxy şi Marcel Iancu, precum şi în grupul Das Ziel din Braşov. A participat şi la revista literară avangardistă Integral, şi la revista de limba maghiară MA. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-şi un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”.

În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulaţii muzicale, Empfindungen (Senzaţii) şi Seelenblumen (Flori sufleteşti), iniţiate în jurul anului 1918 şi care se încheie în 1924.

În anul 1931, Hans Mattis-Teutsch a lansat la Potsdam lucrarea Kunstideologie - Stabilität und Aktivität im Kunstwerk (Ideologia artei - stabilitate şi acţiune în creaţia artistică), apărută la editura Müller & Kiepenheuer, volum care a fost tradus, în 1974, şi în limba română.

În baza ideilor exprimate în această carte, Mattis-Teutsch s-a înregimentat cu convingere în rândurile socialiştilor, manifestând o adeziune asumată şi radicală la socialism. Aceasta a fost faza artistică realist-socialistă, când lucrările lui au abundat în tematică socialistă: Gesturile muncii, Muncitori fizici şi intelectuali, Compoziţie-Atitudini.

În perioada 1944 - 1945 a fondat gruparea artiştilor plastici din Braşov, care a devenit ulterior filială a Uniunii Artistilor Plastici, fiind ales de câteva ori preşedintele acesteia.

Cartea sa Reflecţiuni asupra creaţiei artiştilor plastici în epoca socialistă sau Realismul constructiv, finalizată în ziua de 18 decembrie 1959, dictată în limba germană şi redactată în aceeaşi limbă de către eleva şi colaboratoarea sa, pictoriţa Irina Lukász, a rămas în manuscris.

În memoria sa, Liceul de Arte Plastice din Braşov a primit numele său.

Hans Mattis-Teutsch Ritmul vietii ulei pe panza 1.400 x 1.600 m	Hans Mattis-Teutsch COMPOZIŢIA ulei pe panza 0.980 x 0.605 m

Cires in floare

America

Flori sufletesti

Nud

Dimineata

Pagină din caietul de schiţe