Premiera filmului “Pădurea spînzuraţilor”, în regia lui Liviu Ciulei

1965 - A avut loc premiera filmului “Pădurea spînzuraţilor”, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.

Pădurea spânzuraţilor (film)

Regizor Liviu Ciulei

Scenarist Titus Popovici, după romanul omonim a lui Liviu Rebreanu

Producător Studioul cinematografic "Bucureşti"

Distribuitor "Româniafilm"

Distribuţie Victor Rebengiuc,

Liviu Ciulei,

Ştefan Ciubotăraşu,

Ana Széles,

Gina Patrichi,

György Kovács

Premiera 1964

Premiera în România 1964

Premiera în Republica Moldova 1964

Limba originală română

Premii "Premiul pentru regie" (Festivalul internaţional de film de la Cannes - 1965

Filmul Pădurea spânzuraţilor, este o ecranizare a romanului omonim al scriitorului român Liviu Rebreanu.

Producţia a fost realizată în anul 1964 de Studioul Cinematografic „Bucureşti”, studiou care funcţiona deja în noul Centru de Producţie Cinemtatografică construit la Buftea. A fost realizat de cunoscutul regizor Liviu Ciulei, acesta alegând în rolul principal, alocotenentului Apostol Bologa, pe tânarul (pe atunci) actor Victor Rebengiuc, rol care l-a consacrat pe acesta în lumea cinematografului. În film mai joacă, de asemenea, însuşi regizorul (în rolul lui Klapka) şi actriţa Ana Széles (în rolul Ilonei). Este o producţie alb-negru.

Filmul a fost foarte bine primit atât de critică cât şi de publicul românesc. Autorităţile comuniste ale timpului au fost mulţumite că cinematografia noastră a reuşit să producăfilme în conformitate cu preceptele noii revoluţii culturale.

Dar, mai presus de toate, filmul scotea în evidenţă capacitatea lui Ciulei de a gândi şi în termeni cinematografici, de a produce valori deosebite care puteau să facă faţă exigenţelor circuitului internaţional.

Pădurea spânzuraţilor a reprezentat apogeul experienţei regizorale filmice a lui Liviu Ciulei, după ce acesta mai realizase şi alte filme ca regizor principal, aşa cum au fost,Erupţia şi Valurile Dunării, respectiv în calitate de regizor secund al lui Victor Iliu în filmul Moara cu noroc. Experienţa sa de arhitect, actor şi scenograf au cântărit desigur decisiv la rezultatul final.

Prin acest film, Liviu Ciulei se defineşte a fi un regizor care crede în puterea imaginii. Alegerea decorurilor este semnificativă ca expresivitate, integrându-se firesc în structurile naturale care definesc locuri unde are loc acţiunea, punctând-o. Nimic nu apare întâmplător în decorul acţiunii filmului: stivele de coşciuge, grămezile de scaune, vrafurile de bocanci, nemunăratele obiecte din camera logodnicei, lucrurile aruncate anapoda din castel sau ciudata boală a pădurii, arăturile uscate, lumina lividă a întinderilor. Toate aceste contribuie din plin la definirea acţiunii ca una sumbră, bolnăvicioasă, tensionată şi lipsită de orice speranţă, cea care era de fapt a războiului şi care i-a cuprins şi pe participanţii.

Acestea sunt cauzele pentru care filmul apare în cinematografia românească post-belică ca un fenomen deosebit, marcând o deschidere spre nou, spre adevărata creaţie artistică, care se ridică dincolo de orice concept politic. Filmul depăşeşte total acea optică teatrală a punerii în scenă a acţiunii unui film aidoma unei piese de teatru, care este inerentă oricărei cinematografii la începuturi. De fapt, asta a fost realitateaanilor 1960, cinematografia românească din acei ani era, într-un fel, la începuturi, scenariştii, regizorii şi actorii fiind în general oameni tineri, dar plini de entuziasm. Datorită personalităţii remarcabile a lui Liviu Ciulei, filmul românesc a făcut un "salt cuatic" de anvergură, concurând nu numai romanul remarcabil a lui Liviu Rebreanu, dar şi stabilind un alt set de valori la care filmul românesc era perfect capabil de a ajunge.

Prin Pădurea spânzuraţilor, filmul artistic românesc se face cunoscut în lume. În anul 1965, participând la la Festivalul Internaţional al Filmului de la Cannes, Franţa, regizorul Liviu Ciulei a fost recompensat cu Premiul pentru regie.

Remarci din presa de specialitate a vremii

" ... perfect capabil să susţină confruntarea internaţională" (Ecaterina Oproiu - Revista Cinema, nr.4 din 1965)

" ... fascinant şi aproape fără cusur pe planul formelor, al eleganţei şi a rafinamentului distilat în imagini pe pânză" (Florian Potra - 1968)

Sinopsis Pădurea spânzuraţilor

În timpul primului război mondial, Apostol Bologa (Victor Rebengiuc), un tânăr însufleţit de aventuri romantice, se înrolează voluntar pe front, pentru a-i dovedi dragostea logodnicei sale, Marta (Mariana Mihuţ), că şi el este capabil să rivalizeze cu ulanii maghiari, după care aleasa inimii sale se dădea în vânt. Pe frontul din Galiţia, el se acoperă de bravură, fiind decorat şi avansat la gradul de locotenent. Este cooptat apoi de Curtea marţiala, unde îl condamnă, cu toată covingerea, la moarte prin spânzurare, pe sublocotenentul ceh Svoboda (Valeriu Arnăutu). După execuţie, află de la noul comandant de companie, căpitanul Klapka (Liviu Ciulei), motivele pentru care Svoboda încercase să dezerteze. Din acest moment începe să aibă mustrări de conştiinţă, iar încercarea de a găsi noi argumente şi justificări îi sporeşte neliniştea şi obsesia vinovăţiei devine chinuitoare. Aflând apoi că regimentul său va fi trimis pe frontul românesc, se hotăraşte să dezerteze, este rănit şi internat în spital. Îndragostit de unguroaica Ilona (Ana Szeles), fiica groparului Vidor (Laszlo Kiss), în casa căruia este încărtiruit, Bologa rupe în timpul concediului de convalescenţă logodna cu Marta. La scurt timp după reîntoarcerea la unitate, este chemat din nou la Curtea marţială. Acum urmau să fie judecaţi nişte ţărani, consideraţi spioni fiindcă se duceau să-şi muncească ogoarele peste liniile interzise convenţional de armata austro-ungară. Bologa nu mai poate suporta gândul de a fi complice la condamnarea unor oameni nevinovaţi şi hotărăşte să dezerteze. Este prins, condamnat şi spânzurat.

Filmul este ecranizarea romanului lui Liviu Rebreanu, primul roman psihologic din literatura română, care a fost inspirat dintr-o întâmplare reală, respectiv povestea lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului şi subofiţer în armata austro-ungară, care a fost spânzurat la Ghimeş pe data de 14 mai 1917 când încerca să dezerteze pe frontul românesc. Iniţial, pentru rolul lui Apostol Bologa a fost distribuit Şerban Cantacuzino, care a filmat câteva cadre. S-a decis însă înlocuirea lui cu Victor Rebengiuc.

Sinaps

"Mişcarea vie a ideilor, simţul povestirii în imagini, fastul invenţiei vizuale şi mai ales neîntrerupta pulsaţie a concretului fac ca adevărul vieţii să impună aici cu putere, înscris în realismul minuţios al ambianţei şi în exactitatea tipologiei." - George Littera