19 apr. 2011

George Vraca

Mihai Eminescu - Luceafarul

Recita George Vraca



„Aş fi vrut să fiu un artist desăvârşit şi nu sunt… Am început să mă gândesc cu regret la timpul când, în Grădina Botanică, stăteam ore întregi să studiez o plantă… Am să mă angajez din nou la vreo fermă. Nu mi-am pierdut contactul cu agronomia”…


George Vraca (n. 25 noiembrie 1896, Bucureşti - d. 17 aprilie 1964, Bucureşti) a fost un renumit actor român, unul dintre numele mari ale scenei româneşti. A absolvit cursurile Conservatorului de artă dramatică. S-a remarcat în interpretarea unor roluri principale din repertoriul clasic şi modern, universal şi naţional („Hamlet”, „Visul unei nopţi de vară”, „Cum vă place”, „Neguţătorul din Veneţia”, „Macbeth”, „Richard al III-lea” de Shakespeare, „Din jale s-a întrupat Electra” de Eugen O'Neil, „Vlaicu-Vodă” de Alexandru Davilla, „Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri etc.). Interpretările lui George Vraca excelau prin adâncimea înţelegerii rolului, distincţia şi eleganţa ţinutei, gestica sobră şi dicţiunea exemplară. A fost director de teatru, animator, conducător de colective artistice. Ca actor de cinematograf s-a remarcat în filmul „Tudor”. Spre sfârşitul vieţi, a recitat la radio câteva dintre poemele lui Eminescu, între care şi Luceafărul.


George Vraca, trei ipostaze în „Din jale se întrupează Electra” (1943?)

Tudor Arghezi:
 „Viaţa lui de actor n-a cunoscut şovăieli şi pauze: avea în el pregătită puterea de afirmare întreagă şi conturul unei medalii, care zăcută mii de timpuri în piatră, iese la lumină cu strălucirea ei de început. Talent interior şi de tenacitate metalică, Vraca era gata făurit şi complet, când a intrat din culise în spectacol”



Roluri în teatru (selectiv)

Paznicul bătrân, Cocoşul negru - Victor Eftimiu
Vancheme, Cafeneaua cea mică - Tristan Bernard
Rolsby, Raffles - Hornung şi Presbrey
Cuţui Ghiţă, Tudor Vladimirescu - N. Iorga
Roller, Hoţii - F. Schiller
Karl Mohr Tâlharii - F. von Schiller
Regele Franţei, Regele Lear - Shakespeare
Montazzo, Ruy-Blas - V. Hugo
Unul din seniorii scoţieni, Macbeth - Shakespeare
Lysander, Visul unei nopţi de vară - Shakespeare
Iisus, Iisus - N. Iorga
Faust, Faust - J. W. von Goethe
Oswald, Strigoii - H. Ibsen
Romeo, Romeo şi Julieta - Shakespeare
Hypolit, Fedra - Racine
Prizonierul, Lupii de aramă - A. Maniu
Jacques, Cum vă place? - Shakespeare
Leonard Charters, Cuceritorul - G. B. Shaw
Troilus, Troilus şi Cresida - Shakespeare
Vaska Pepel, Azilul de noapte - M. Gorki
Nae Girimea, D‘ale carnavalului - I.L. Caragiale
Hamlet, Hamlet, Shakespeare
Oedip, Oedip, Sofocle
Maxim de Winter, Rebecca - Daphné du Maurier
Etienne Feriand, Îndrăgostita - G. de Portoriche
Ezra Mannon şi Orin Mannon, Din jale s'a'ntrupat Electra - E. O‘Neill
Colonel Pickering, Pygmalion - G. B. Shaw
Fernando Gomez, Fântâna turmelor - Lope de Vega
Vlaicu, Vlaicu-Vodă - Al. Davilla
Horaţiu, Fântâna Blanduziei - V. Alecsandri
Manole, Meşterul Manole - Laurenţiu Fulga
Ovidiu, Ovidiu - V. Alecsandri
Povestitorul, Primăvara - Aurel Mihale
Richard al III-lea, Richard al III-lea - Shakespeare
Dr. Tokeramo, Taifunul - Melchior Lengyel


Filmografie

Tudor (1961)
Răsare soarele (1953)
Nepoţii gornistului (1953)
Viaţa învinge (1951)
Se aprind făcliile (1939)
Lia (1927)
Datorie şi sacrificiu (1926)




E doar un posibil început pentru povestea vieţii celui care a fost George Vraca. A strălucit pe scena interbelică mai mult ca nimeni altul, a fost iubit de public – mult mai iubit ca alţi actori – a fost apreciat de cronicari, a fost şi criticat. Dar e sigur că aproape jumătate din istoria secolului trecut în teatrul românesc ar fi arătat altfel fără el. Pe la începutul anilor ’30, când, cu amărăciune îi făcea această mărturisire unui gazetar, George Vraca era deja un actor recunoscut, care încercase şi gustul triumfului, şi pe cel al eşecului, care urcase deja pe scenă alături de celebra Maria Ventura şi care cunoscuse şi dezamăgirea rolurilor din spectacole pe care astăzi le-am numi comerciale…
Odată, demult, în anii primei tinereţi, visase să devină agronom. Iar regretul că trădase plantele Grădinii Botanice pentru poveştile pe care avea să le trăiască apoi pe marile scene ale Bucureştiului sau în faţa aparatului de filmat nu l-a părăsit niciodată definitiv. S-a născut într-o familie de aromâni, la sfârşit de secol 19, în anul 1896, şi destinul său ar fi avut, poate, alt contur, dacă, printr-o întâmplare nu i-ar fi cunoscut pe George Enescu şi pe cea care avea să-i devină mai târziu parteneră de scenă, actriţa Maria Ventura, a cărei carieră se desfăşura pe marile scene din Paris şi care, la acel moment era şi infirmieră şi-i îngrijea pe răniţi. I-a întâlnit într-o baracă-spital din Iaşi, au stat de vorbă, au schimbat gânduri şi poveşti şi atunci s-a hotărât să devină actor. A urmat cursurile Conservatorului de Artă Dramatică şi drumul lui a început… Era prin anii ’20. De atunci şi până 1964, George Vraca n-a mai coborât de pe scenă. A murit în primăvara acelui an, la puţin timp după premiera cu „Richard al III-lea”, rol la care visase toată viaţa. N-a apucat să-l joace decât paisprezece reprezentaţii şi pe ultimele cu mare greutate, chinuit de boală. A murit spunând hamletian: „Ce păcat că mor! Abia acum aş şti să le arăt oamenilor ce înseamnă a muri. Nu cum am jucat eu până acum.”…
Şi cum jucase până atunci George Vraca? Şi ce şi unde jucase?! Mare parte din cariera lui s-a petrecut pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu întreruperi în perioade mai lungi sau mai scurte, apoi la compania Bulandra, pentru o vreme, nu prea îndelungată, la Teatrul „Victoria” şi apoi la Nottara. A jucat şi în filme, fiind unul dintre primii actori care aveau să teoretizeze sau, mai bine zis, să spună cu voce tare ce diferenţe sunt între actoria de teatru şi cea de film, trecând totul prin experienţa personală. Şi iată ce spunea Vraca, după filmările de la Paris, pentru Paramount, la începutul anilor ’30, atunci când, deşi ocupat aproape în permanenţă cu filmările n-a apucat să vadă oraşul, dar a apucat, în schimb să-i cunoască pe Marlene Dietrich, pe Marcelle Chantal, pe Jean Angelo sau pe regizorul de film Rex Ingram pe care-l admira în mod deosebit: „Fără îndoială, între arta actorului de teatru şi a celui de film există mari deosebiri. Oricât de puternică ar fi tendinţa teatrului modern de a elibera jocul actorului de convenţional şi de a-i impune o linie sobră, cerebrală, interiorizată, ea nu va putea frânge niciodată graniţa pe care o pune scena între actor şi ultimul spectator din sală. Un actor de teatru scos deci din limitele scenei şi adus fără nici o pregătire în faţa aparatului de filmat devine artificial şi nu reuşeşte să dea impresia de autentic, de viaţă. Pentru că filmul este altceva. Este o artă pe care mişcarea universală a aparatului o eliberează de convenţie. În locul tehnicii scenice (dicţie, mimică, gest), pe primul plan trece arta sugestiei, trăirea implicită a sentimentului, aşa, ca în viaţa de toate zilele.”
Pe scenă, rolurile veneau unele după altele, producându-i când tristeţi, când bucurii, aducându-i când aprecierile criticilor, când criticile lor, dar întotdeauna adoraţia publicului, căci atunci când urca pe scenă George Vraca era cuceritor, seducător, tulburător, de neuitat. Ar fi de povestit o mică întâmplare după celebrul rol cu Romeo, în „Romeo şi Julieta”, alături de Aura Buzescu – Julieta ideală, aşa cum avea să şi-o amintească el întotdeauna. Odată, când a coborât din scenă, a dezbrăcat costumul lui Romeo şi a devenit George Vraca… lăsând iluzia să se destrame, a venit la el o adolescentă îndrăgostită de al lui Romeo, cu fotografia în mână, să-i ceară autograf. Dar un guturai preapământesc îl tulbura pe Vraca în ziua aceea şi fata a fugit dezamăgită: „Cum, dumneavoastră sunteţi Romeo?”…
Au urmat, după celebrul „Romeo şi Julieta” despre care Adrian Maniu scria „Aura Buzescu şi George Vraca sunt singurele persoane care puteau interpreta această piesă la noi”, au urmat, aşadar, celebrele „Fedra” şi „Trecutul”, unde Vraca a urcat pe scenă alături de Maria Ventura, venită special în ţară ca să apară la Teatrul Naţional. 


Ei, cea care în baraca-spital din Iaşi îl făcuse să vadă că există teatrul şi alături de care jucase apoi în Ioana d’Arc, avea să-i fie partener apoi timp de şase ani la teatrul de ea înfiinţat – actriţa care „construia deopotrivă şi cu inteligenţa, şi cu instinctul…”, aşa cum succint avea s-o caracterizeze el.
Cu o gândire extrem de modernă asupra artei actorului, George Vraca declara limpede într-un interviu acordat ziarului Rampa, în 1933: „După teatrul naturalist, în care viaţa apare în mod vulgar, a sosit vremea să nu ne mai mulţumim cu copii fotografice. Eroul piesei moderne comunică fidel cu omul de toate zilele, dar într-un mod sintetic…”
Oscilând mereu – căci aşa erau vremurile – între roluri de mare valoare artistică, pe care întotdeauna le-a evocat cu bucurie, şi dramolete în care de altfel avea un succes extraordinar, Vraca a iubit teatrul cu pasiune. Şi cine ar fi putut uita atunci (dar iată ce pervers e timpul şi ce fragilă şi pieritoare arta actorului, căci azi e aproape uitat…) cum George Vraca a jucat trei roluri în spectacolul maraton de 13 ore… „Din jale se întrupează Electra”, cine ar fi crezut că poate fi uitat în „Hamlet” – căci a luat parte la celebra bătălie, în epocă, a celor trei Hamleţi alături de George Calboreanu şi Valentin Valentineanu –, în „Faust” sau în „Dama cu camelii”… Cine ar fi crezut că poate fi uitat în „Richard al III-lea”, ultimul lui spectacol, chiar atunci când a învăţat să moară…

George Vraca în Richard al III-lea de William Shakespeare


Rămâne peste timp tristeţea unui artist care spunea despre sine „Aş fi vrut să fiu un artist desăvârşit şi nu sunt…”
Sursa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Clic pe avatar!

Album: Renaissance

Date: 11.10.2009
Size: 17 items (1969 items total)
Views: 2211

Album: Northern Renaissance

Date: 11.10.2009
Size: 11 items (1316 items total)
Views: 1851

Album: Mannerism

Date: 11.10.2009
Size: 11 items (951 items total)
Views: 1364

Album: Baroque

Date: 09.10.2009
Size: 46 items (3251 items total)
Views: 2418

Album: Rococo

Date: 11.10.2009
Size: 12 items (1401 items total)
Views: 1354

Album: Neoclassicism

Date: 11.10.2009
Size: 20 items (1173 items total)
Views: 2189

Album: Romanticism

Date: 11.10.2009
Size: 42 items (2788 items total)
Views: 1991

Album: Hudson River School

Date: 11.10.2009
Size: 21 items (2137 items total)
Views: 1563

Album: Academic Art

Date: 11.10.2009
Size: 72 items (2409 items total)
Views: 2914

Album: Pre-Raphaelite Brotherhood

Date: 09.10.2009
Size: 17 items (949 items total)
Views: 1752

Album: Victorian Classicism

Date: 09.10.2009
Size: 18 items (1135 items total)
Views: 1637

Album: Orientalism

Date: 09.10.2009
Size: 21 items (622 items total)
Views: 1749

Album: Realism

Date: 11.10.2009
Size: 84 items (5353 items total)
Views: 2107

Album: Barbizon School

Date: 09.10.2009
Size: 11 items (868 items total)
Views: 1370

Album: Impressionism

Date: 11.10.2009
Size: 80 items (9945 items total)
Views: 3024

Album: Post-Impressionism

Date: 11.10.2009
Size: 20 items (3320 items total)
Views: 2250

Album: Symbolism

Date: 11.10.2009
Size: 10 items (1002 items total)
Views: 1799

Album: Aestheticism

Date: 09.10.2009
Size: 3 items (320 items total)
Views: 1411

Album: Tonalism

Date: 09.10.2009
Size: 12 items (454 items total)
Views: 2031

Album: Western Art

Date: 09.10.2009
Size: 10 items (728 items total)
Views: 1203

Album: Naturalism

Date: 09.10.2009
Size: 12 items (876 items total)
Views: 1456

Album: Ashcan School

Date: 09.10.2009
Size: 5 items (611 items total)
Views: 750

Album: Expressionism

Date: 11.10.2009
Size: 13 items (2689 items total)
Views: 1080

Album: Art Nouveau

Date: 09.10.2009
Size: 12 items (2365 items total)
Views: 1211

Album: Fauvism

Date: 06.12.2009
Size: 3 items (218 items total)
Views: 505

Album: Cubism

Date: 17.12.2009
Size: 6 items (1018 items total)
Views: 458

Album: Futurism

Date: 28.01.2010
Size: 1 item (164 items total)
Views: 248

Album: Abstract Art

Date: 29.01.2010
Size: 1 item (159 items total)
Views: 260

Album: Surrealism

Date: 02.02.2010
Size: 1 item (228 items total)
Views: 119

Album: Abstract Expressionism

Date: 04.01.2010
Size: 2 items (138 items total)
Views: 471

Va multumesc pentru vizita!